Povestea picturii de 52 de metri pătrați, ascunsă zeci de ani de comunști, se poate descoperi la Complexul Muzeal Arad. Pictura a fost realizată în secolul al XIX-lea. În lumea artei, pictura este considerată o comoară. Ea a fost expusă în mari oraşe europene. Apoi a ajuns în proprietatea statului român în urma Tratatului de Pace de la Trianon.
Pictura este un triptic ce reprezintă scena religioasă „Înmormântarea lui Christos”. Aceasta a fost realizată de Feszty Árpád, între anii 1898 – 1900. Lucrarea a aparţinut statului maghiar. În 1913, Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta a oferit-o în custodie Palatului Cultural din Arad, alături de alte 78 de picturi semnate de artişti maghiari.
Istoricul de artă Adriana Pantazi a declarat, pentru Agerpres, că uriaşa pictură a fost accesibilă publicului până în 1954. Atunci a intrat în atenţia comuniştilor.
„Am cunoscut-o pe Szabó Irma, muzeografa contemporană cu o perioadă din istoria lucrării. În 1952, când doamna Szabó a venit în muzeul arădean, pictura era pe perete, la vedere. În 1954, subiectul religios deranja ideologia comunistă. Asta a dus la acoperirea picturii cu un perete fals realizat din scânduri”, a spus dr. Adriana Pantazi.
Lucrarea, ascunsă timp de 40 de ani
În 1977, când spaţiul galeriei de artă din Palatul Cultural a fost remodelat după conceptul „Dezvoltarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, mai multe exponatele au fost duse în depozite. Tripticul „Înmormântarea lui Christos” şi o lucrare cu subiect istoric (Matia Corvin, pictată de Liezen-Mayer Sándor) au fost rulate pe un tambur şi au rămas ascunse privirilor iubitorilor de artă.
„Timp de 40 de ani, lucrarea ‘Înmormântarea lui Christos’ a însemnat, pentru muzeografii colecţiei de artă, un număr de inventar sub care erau înregistrate trei pânze rulate pe un tambur. Prima încercare de a vedea pânzele rulate pe tambur a fost în anul 2004. Era nevoie de un spaţiu adecvat pentru expunere. Tripticul despachetat, expertizat din punct de vedere al conservării şi eventual restaurat, se impunea a fi expus. Atunci, spaţiul nu a fost găsit. În 2016, când oraşul Arad se pregătea să participe la competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii, Asociaţia Kölcsey a propus iniţierea unui proiect al cărui scop era readucerea în expunere a tripticului pictat de Feszty”, a povestit istoricul de artă.
În cei 40 de ani nu s-a degradat
S-a constituit un grup de lucru format din muzeografi, restauratori români şi maghiari şi reprezentanţii Asociaţiei Kölcsey. Astfel, în 1 martie 2017, pânzele rulate pe tambur ale lui Feszty şi Liezen-Mayer au fost despachetate.
„S-a dovedit că în cei 40 de ani, cât ele au fost păstrate în conservare, starea lor nu s-a degradat. S-a impus restaurarea din pricina rulărilor şi derulărilor la care picturile au fost supuse pentru a fi transportate. Tripticul a fost restaurat la Sibiu, în anul 2018, în atelierul unui restaurator expert”, a precizat dr. Adriana Pantazi.
Între timp, Palatul Cultural din Arad era în proces de reabilitare. Sălile cu luminator din clădire au fost readuse la destinaţia iniţială, cea de pinacotecă a muzeului, iar tripticul a fost expus din nou publicului după şapte decenii, în luna mai 2022. Pictura se află într-o expoziţie permanentă chiar în spaţiul în care a fost văzută de public pentru prima oară la Arad (26 octombrie 1913, dată la care a fost inaugurat Palatul Cultural). De altfel, în urmă cu peste un secol, o sală cu luminator a fost proiectată special pentru această capodoperă.
Înainte de a ajunge la Arad, la începutul secolului trecut, pictura de 52 de metri pătraţi a fost admirată în mari oraşe europene. Tripticul a fost expus pentru prima oară în martie 1901, la Academia de Arte Frumoase din Florenţa, oraş unde Feszty a finalizat lucrarea. În toamna aceluiaşi an, tripticul a ajuns la Berlin şi Dresda, iar din ianuarie până în martie 1902 a fost admirat în Budapesta.
Citește întreg articolul pe Agerpres.
Citește și: Cum se calculează data Paștelui și când va pica în 2024
