Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a precizat vineri, la Universitatea din Craiova, că pentru a se dezvolta economic, în noul context strategic global şi european, România ar putea lua ca modele Spania şi Irlanda. Geoană a subliniat că această perioadă de crize succesive nu se va termina odată cu războiul din Ucraina şi că vor veni noi provocări. Potrivit secretarului adjunct al NATO, „centrul de greutate al Europei se mută către Est” şi „se poate renegocia un rol mai important pentru companiile naţionale, fără a pica în capcana imensă a retoricii împotriva companiilor străine”.
„Suntem în plin proces de renegociere a echilibrelor la nivel european”, a spus Mircea Geoană.
Spania ar putea fi un prim model
Potrivit secretarului -adjunct al NATO, Mircea Geoană, în aceste momente de inflexiune istorică se aleg învingătorii şi învinşii. Marea provocare pentru România este să aibă viziune şi să se dezvolte economic, iar potrivit lui Mircea Geoană, Spania, care în câteva decenii a devenit a a patra economie a Uniunii Europene, ar putea fi luată ca model de inspiraţie.
„Premierul spaniol, Pedro Sanchez, în strategia pe care a prezentat-o pentru viitorul Spaniei, Strategia Spania-2050, vorbea foarte elocvent despre foamea de viitor. Ambiţia unei naţiuni de a se autodepăşi. Iar Spania a făcut din integrarea europeană un imens succes. O ţară care nu era nici în NATO, nici în UE, dictatură militară, în câteva decenii s-a transformat devenind azi a patra economie a Uniunii Europene. Şi o ţară de mare succes are în continuare foame de viitor. Ce-şi propune Spania pentru următoarele două decenii? Să ajungă în „Grupul super-select al celor 8”, „UE 8″”, a menţionat secretarul-adjunct al NATO.
„Cei care au capacitatea să imagineze au un alt viitor”
Mircea Geoană a precizat că foarte important pentru dezvoltarea României este unde ne imaginăm în viitorul apropiat.
„Cele opt state membre ale Uniunii Europene, de la Suedia la Finlanda, la Germania , Franţa , Grecia şi Austria care sunt grupul de ţări dezvoltate şi capabile să facă viitorul unei lumi. Probabil că nu vor să o facă toţi ceilalţi. Şi atunci întrebarea este, ce foame de viitor are România? Unde ne imaginăm viitorul nostru în următorii câţiva ani, 5 ani, 10 ani, 15 ani, 20 de ani.
Pentru că în acest timp de momente de inflexiune istorică se aleg învingătorii şi învinşii. Se aleg cei care au capacitatea să aibă ambiţia unui viitor renăscut şi cei care se complac în modelele exsitente. Şi ca întotdeauna în istorie, cei care stau pe modelul neperformant actual sunt hărăziţi eşecului. Cei care au puterea să imagineze un alt viitor, să aibă curajul să imagineze şi să facă lucrurile diferit sunt cei care vor profita de această schimbare imensă la nivel internaţional, la nivel european” a precizat secretarul-adjunct al NATO.
„Această perioadă de crize succesive nu se va termina cu războiul din Ucraina”
Potrivit secretarului- adjunct al NATO, modelul actual de economie a României este unul perimat, menţionând că de la aderare în România au crescut discrepanţele între regiuni. Trebuie adoptată o nouă politică şi noi strategii.
„Coeziune, oportunităţi pentru oraşele mici şi pentru mediul rural, pentru fermierii ţărani. Nu doar pentru primele mari ale ţării, pentru primele 12 oraşe mari ale ţării, bravo Craiovei, dar ele produc 80% din PIB-ul României. 20% îl produce restul ţării. Şi ne mirăm că pleacă tinerii pe capete. Şi ne mirăm că nu recuperăm în mod autentic decalajul faţă de Europa dezvoltată”, a spus Mircea Geoană. Secretarul-adjunct al NATO a subliniat că perioada de crize economice nu se termină odată cu războiul din Ucraina.
„Această perioadă de crize succesive, şi care nu se va termina cu războiul din Ucraina. Vor continua să fie provocări. Nu ştim din ce zonă, din Silicon Valley, sau dintr-o altă pandemie, sau dintr-un alt tip de confruntare. Ne vor pune la un test extrem de brutal rezilienţa noastră de societate, modelele noastre socio-economice”, a precizat secretarul-adjunct al NATO.
„Irlanda, o altă ţară pe o care o admir”
Mircea Geoană a spus că o altă ţară pe care o admiră din punct de vedere economic este Irlanda.
„De aceea, când mă uit la Irlanda o altă ţară pe care o admir, care nu e membru NATO. Şi cum Guvernul Irlandei propune în proiectul Irlanda-2040, ca prin dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu să atragă un milion de noi cetăţeni într-o ţară atât de mică, ca şi populaţie. Să creeze 650.000 de noi locuri de muncă, să construiască peste jumătate de milion de noi locuinţe, distribuite de-a lungul întregului teritoriului. Foamea de viitor a spaniolilor şi ambiţia de autodepăşire a irlandezilor pot fi surse de inspiraţie şi pentru noi”, a mai spus secretarul adjunct al NATO.
„Este nevoie de un rol mai pronunţat al guvernelor în sprijinirea mediului economic”
Pentru transformarea importanţei strategice a ţărilor din Est în dividente economice, Mircea Geoană a precizat că este nevoie de un rol mai pronunţat al guvernelor în sprijinirea mediului economic.
„Este nevoie de un rol mai pronunţat la guvernelor. Trebuie să facă Guvernul orice? Nu. Dar cred că un rol transformal al statului într-un nou model economic trebuie să ţină cont de două lucruri:. Primul ar fi: în zonele sărace, sectorul privat nu are condiţii de reproducere şi de profitabilitate. Acolo este rolul Guvernului, central şi local. Să creeze condiţii minime pentru ca sectorul privat să aibă minimum de condiţii de profitabilitate şi rentabilitate. Nu pot să ceri unei firme, mică sau mare, străină sau românească să meargă într-un loc în care nu are ce-i trebuie. Este nefiresc. Şi de îndată ce creezi acele condiţii şi sectorul privat preia funcţiile natural şi obligatorii, tu ca stat de retragi şi mergi la următoarea investiţie. Şi la următoarea regiune. Şi la următoarea comunitate.
Un alt rol al guvernelor ar fi de a investi în cercetare şi inovare
„Şi mai este un rol al statului la capătul celălalt al spectrului, inovarea costă bani. Cercetarea fundamentală costă bani. Sectorul privat nu are întotdeauna resursele disponibile pentru a investi în chestiuni costisitoare, laboratoare, computere de mare putere. Acolo este rolul Guvernului, a statului, în acela de a creşte viteza de transfer a ideilor inovatoare către piaţă şi către sectorul privat. Iată două extreme în care statul are probleme, inclusiv în România să-şi reimagineze rolul. Folosirea inteligenţei artificiale în modul în care facem bugete este obligatoriu. Am putea eventual să recâştigăm încrederea cetăţenilor în instituţiile democraţiei, în partide, în stat, în Parlament”, a spus Mircea Geoană.
Centrul de greutate al Europei se mută către Est
Mircea Geoană a ţinut să precizeze şi faptul că a avut dreptate Cancelarul german Sholz, când a spus că centrul de greutate al Europei se mută către Est. În acest context, suntem în plin proces de renegociere a echilibrelor la nivel european şi România poate negocia un rol mai important pentru companiile naţionale, dar fără retorică împotriva capitalului străin.
„Cancelarul Sholz vorbea la o universitatea din capitala Cehiei despre faptul că centrul de gravitate al Europei se mută către est. Are dreptate cancelarul Sholz Datorită războiului, datorită faptului că Ucraina şi Republica Moldova şi Georgia vor fi alături de noi, în Europa. Centrul de greutate al Europei se mută către Est.
Dar întrebarea mai profundă dincolo de dimensiunea strategică şi militară evidentă, se mută cumva şi centrul de putere economică mai mult către Est? Asimetria de putere economică poate fi ea cumva atenuată? Putem renegocia un rol mai pronunţat pentru companiile naţionale, pentru firmele noastre de talie mică, mijlocie sau mare. Şi acest lucru nu trebuie făcut cu brutalitate şi intrând într-o capcană imensă de retorică împotriva capitalului străin. Este greşit. Avem nevoie în continuare de investiţii, din Japonia, din Coreea, din Germania, din America, din Italia din ţările aliate, din Israel.
Avem nevoie de capital, de tehnologie, de transfer de cunoaştere. Avem nevoie să creştem şi ecosistemul economic naţional. Avem nevoie de un ecosistem în care companiile româneşti şi cele străine să coexiste. Şi să avem un loc sub soare mai apropiat de valoarea noastră strategică. Suntem în plin proces de renegociere a echilibrelor la nivel european. Nu doar strategic, ci şi economic, tehnologic, ci şi ca şi putere politică”, a subliniat secretarul-adjunct al NATO.
