Vânzarea microplasticelor, restricţionată de Comisia Europeană. Comisia Europeană a adoptat luni o nouă decizie importantă pentru protecţia mediului prin adoptarea de măsuri care restricţionează microplasticele adăugate în mod intenţionat în produse în temeiul legislaţiei REACH a UE privind substanţele chimice, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Noile norme vor împiedica eliberarea în mediu a aproximativ o jumătate de milion de tone de microplastice. Aceste norme vor interzice vânzarea de microplastice ca atare şi de produse la care s-au adăugat microplastice în mod intenţionat şi care eliberează microplasticele respective atunci când sunt utilizate. Atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător, se aplică derogări şi perioade de tranziţie pentru ca părţile afectate să se adapteze la noile norme.
Restricţiile vizează particulele foarte mici
„Interzicerea microplasticelor adăugate în mod intenţionat răspunde unei preocupări majore pentru mediu şi sănătatea oamenilor. Microplasticele se găsesc în oceane, în râuri şi pe uscat, precum şi în alimente şi în apa potabilă. Restricţiile de astăzi vizează particulele foarte mici, dar reprezintă un pas important în direcţia reducerii poluării provocate de om”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.
Restricţia adoptată luni utilizează o definiţie largă a microplasticelor – aceasta acoperă toate particulele de polimeri sintetici sub 5 mm care sunt organice, insolubile şi rezistă degradării. Scopul este de a reduce emisiile de microplastice adăugate în mod intenţionat care provin de la un număr cât mai mare de produse.
Exemple de produse comune care intră în domeniul de aplicare al restricţiei
Câteva exemple de produse comune care intră în domeniul de aplicare al restricţiei sunt: materialul granular de umplere utilizat pe suprafeţele sportive artificiale (acesta reprezentând cea mai mare sursă de microplastice adăugate în mod intenţionat din mediu); produsele cosmetice, în cazul cărora microplasticele sunt utilizate în scopuri multiple, cum ar fi exfolierea (microbile) sau obţinerea unei texturi, a unui parfum sau a unei culori specifice; detergenţii, emolienţii pentru ţesături, sclipiciul, îngrăşămintele, produsele de protecţie a plantelor, jucăriile, medicamentele şi dispozitivele medicale.
Produsele utilizate în siturile industriale sau care nu eliberează microplastice în timpul utilizării fac obiectul unei derogări de la interdicţia de vânzare, dar producătorii acestora vor trebui să furnizeze instrucţiuni cu privire la modul de utilizare şi de eliminare a produsului pentru a preveni emisiile de microplastice.
Primele măsuri vor începe să se aplice atunci când restricţia va intra în vigoare peste 20 de zile
Primele măsuri, de exemplu interzicerea sclipiciului în vrac şi a microbilelor, vor începe să se aplice atunci când restricţia va intra în vigoare peste 20 de zile. În alte cazuri, interdicţia de comercializare se va aplica după o perioadă mai lungă în scopul de a oferi părţilor interesate afectate timpul necesar pentru a se dezvolta şi a trece la produse alternative.
Comisia Europeană s-a angajat să combată poluarea cu microplastice, astfel cum se menţionează în Pactul verde european şi în noul Plan de acţiune privind economia circulară. În Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării, Comisia a stabilit obiectivul de a reduce cu 30% poluarea cu microplastice până în 2030.
Ca parte a acestor demersuri, Comisia depune eforturi pentru a reduce poluarea cu microplastice din diferite surse: deşeurile din plastic, emisiile accidentale şi neintenţionate (de exemplu, pierderea granulelor de plastic, degradarea pneurilor sau eliberarea de microplastice conţinute în îmbrăcăminte), precum şi utilizările intenţionate în produse.
Citeşte şi: Ucraina susţine că l-a ucis pe comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră
