La scurtă distanţă de premiera spectacolului „Ridichea Uriaşă”, Teatrul „Colibri” îi invită pe micii spectatori să descopere o nouă poveste. „Elefănţelul Curios”, după Rudyard Kipling, în regia lui Geo Balint, va fi jucat pentru prima dată pe scena Teatrului pentru Copii sâmbătă, 4 noiembrie, de la ora 18:00. Echipa care a lucrat la acest spectacol a destăinuit câteva dintre surprizele pregătite pentru public şi a vorbit despre felul în care copiii se raportează la teatru şi teatrul se raportează la copii într-o eră digitală.
Elefănţelul Curios, un musical despre (re)descoperirea copilăriei
Elefănţelul Curios este „o poveste minunată cu costume superbe realizate de scenografa Tomos Tunde, pe muzica lui Marin Fagu, sub îndrumarea regizorului Geo Balint, cu măiestria actorilor noştri”, transmite actriţa Geo Dinescu, managerul Teatrului Colibri.
Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Oana Stancu, Geo Dinescu, Robert Iovan, Adriana Ioncu, Daniel Mirea, Alla Cebotari, Marin Fagu, Ionica Dobrescu şi Cosmin Dolea.
„De ani de zile aşteptam să montez la Craiova, este un teatru cu ştaif, un teatru foarte bun, cu o echipă de profesionişti. Am urmărit să plonjăm puţin în lumea copiilor şi să regăsim răspunsul la întrebarea: ce este cu copilăria? Le-am spus actorilor să încerce să facă nişte paşi înapoi cu mintea, cu sufletul, în copilăria lor. Eu sper că am reuşit să răspundem la această întrebare”, a transmis regizorul Geo Balint.
O călătorie iniţiatică, pe ritmuri exotice
Elefănţelul Curios este interpretat de îndrăgita actriţă Oana Stancu, „care duce în spate tot spectacolul, şi dacă nu ar iubi copilăria şi copilul din ea, nu ar fi ieşit ceea ce trebuia”, conform spuselor regizorului.
„Elefănţelul este prezent de la un capăt la altul, într-adevăr, dar fiecare dintre colegii mei duce un spectacol propriu în spate, sunt personaje bine definite şi toţi suntem importanţi, este un spectacol de echipă şi este frumos şi bine să fie aşa. El învaţă de la fiecare personaj câte ceva. Cum să fie sau cum să nu fie. Este o călătorie iniţiatică la finalul căreia ajunge, cu un dram în plus de înţelepciune şi cu o trompă a maturităţii, metaforic vorbind”, povesteşte Oana.
Călătoria iniţiatică a elefănţelului este însoţită de ritmuri exotice, cu influenţe latino, compoziţii semnate de Marin Fagu, care spune că muzica pentru acest spectacol a fost o provocare care l-a bucurat: „Am ascultat foarte multă muzică în perioada de producţie pentru a înţelege spiritul şi am avut mare ajutor din partea regizorului, care a venit cu o umbrelă a personajelor foarte bine creionată”.
Teatrul nu moare, teatrul se transformă?
În abundenţa de produse de divertisment accesibile la un click distanţă, elefănţelul curios, asemenea altor personaje întâlnite pe scena teatrului de păpuşi, în spectacolele din repertoriul Colibri, face o propunere simplă: păstrarea purităţii poveştilor şi descoperirea experienţei unice a sălii de spectacol.
Sub ameninţarea noilor tehnologii care livrează divertisment de multe ori „predigerat”, sub forme extrem de atractive, micul public poate ajunge să evite sala, avertizează actriţa Adriana Ioncu. Dar sala oferă ceva pentru care tehnologia nu poate compensa. Energia publicului.
„Tipul de relaţionare umană, energia din sală care efectiv capătă formă, devine tangibilă, se simte la propriu un suflu din sală atunci când joci, această energie îl face pe copil să îşi dea seama ce înseamnă solidaritatea de sală atunci când priveşti un spectacol. Când toţi gândesc şi simt la unison ceea ce se întâmplă pe scenă. Ceea ce văd pe tabletă, un film cu efecte extraordinare şi sunt, într-adevăr, extraordinare, nu îţi oferă acest lucru, totuşi. Teatrul câştigă atunci când apreciezi latura umană, restul e doar tehnică, doar tehnologie. Există o tendinţă, copiii au început de la vârste mai mici să piardă interesul. Tehnologia îi deformează. Dar omul e făcut să crească prin emoţie şi, mai ales, prin iubire”.
Teatrul pentru copii rămâne viu pentru că păstrează vie povestea
Teatrul a fost este şi va fi întotdeauna o experienţă singulară, e de părere şi actorul Cosmin Dolea: „Încă din momentul în care parcurgi drumul de acasă până la teatru, momentul intrării în hol, în aşteptare, atmosfera sălii, liniştea dinaintea spectacolului şi agitaţia de după, toate sunt o experienţă în sine. Sunt totuşi lucruri diferite care nu ar trebui să rivalizeze între ele, un ecran nu îţi oferă aceeaşi experienţă”.
Şi, în timp ce lumea se transformă şi noi odată cu ea, adaptarea vine ca o necesitate, însă este nevoie de echilibru în schimbare, astfel încât transformarea să nu alunece pe panta unei pervertiri, consideră regizorul Geo Balint.
„Teatrul pentru copii, teatrul de animaţie va fi ultimul care va muri. Pentru că păstrează povestea. Dacă tehnica este folosită cu măsură, nu este o problemă. Dar să nu moară povestea. Important este să păstrezi spiritul”.
„E normal să ne adaptăm, dar să păstrăm puritatea ce defineşte această artă”
„Dacă generaţiile pe care le avem sunt atât de evoluate, mult mai evoluate decât eram noi la vârsta lor, este normal să ne adaptăm, dar să păstrăm, totuşi, clasicul, elementele primordiale ce definesc teatrul de animaţie. Şi este important să oferim alternativă la viaţa de zi cu zi. Şi atâta timp cât scena produce alternative, e important să rămână puritatea ce defineşte această artă”, adaugă actriţa Geo Dinescu.
În tot vârtejul timpurilor care se schimbă, există o constantă care devine liantul între actor şi copil, mărturiseşte Oana Stancu. „Important pentru un actor de teatru de animaţie este ludicul şi să ai capacitatea să te miri. Să poţi să te miri pe scenă.”
Şi, curios precum elefănţelul, micul spectator va descoperi, la rândul său ludic şi mirat, POVESTEA.
Citeşte şi:
Lărgirea străzii Henri Coandă a ajuns în vizorul ISC şi al Gărzii de Mediu
Dispare părculeţul de la Mercur?
Tana, tânăra din Craiova care construieşte politici economice la Bruxelles
