Postul Crăciunului a fost orânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi spre întâmpinarea şi serbarea marelui praznic al Naşterii cu trup a Mântuitorului. El aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea şi nădejdea venirii lui Mesia – Izbăvitorul, scrie Agerpres.
Primele menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V. Au fost făcute de Fericitul Augustin şi de episcopul Leon cel Mare al Romei. Acesta din urmă a rostit nouă cuvântări despre postul din luna a zecea.
Dar la început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul Local din Constantinopol, din anul 1166, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe. A hotărât ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie. Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie. Dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte.
Postul durează până în seara zilei de 24 decembrie, inclusiv.
Prin lungimea sa, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Ca fel de postire, Postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie (precum cel al Sfinţilor Apostoli).
Rânduielile Postului Crăciunului
În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn. Marţea şi joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin. Sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte, afară de perioada dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru.
Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte. Dacă aceasta cade miercurea şi vinerea, se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 şi 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă şi la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară. Acesta ne aduce aminte de steaua care a vestit Naşterea Domnului.
Citeşte şi: Prima cursă cu un taxi zburător electric a avut loc la New York
