Proiectul Ordonanței Trenuleț cu măsurile bugetare și fiscale care intră în vigoare în 2024 a fost finalizat de guvern. Sunt mai multe noutăți: înghețarea angajărilor la stat, creșterea salariilor profesorilor, tichetele la Programul Rabla și altele, scrie Hotnews.
Măsuri bugetare ce intră în vigoare în 2024
Bugetarii vor avea parte de o creștere de 5% a salariilor de la 1 ianuarie 2024
Salariile profesorilor vor crește în 2024 cu 20% în două tranșe, respectiv cu 13% începând cu luna ianuarie, diferența fiind acordată începând cu luna august.
Se mențin sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele la nivelul actual.
Munca suplimentară a bugetarilor efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber.
Nu se vor acordara în 2024 biletel de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă. Prin excepție, se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
Rămân înghețate angajările la stat. De asemenea, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.
Tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plății eșalonate, se plătesc eșalonat sau se pot converti în titluri de stat cu valoarea nominală de 1.000 lei, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute pentru acest an.
Se măresc o serie de indemnizații cu 13,8%, precum pentru invalizi, veterani, văduve de război. E o listă întreagă.
Se interzice, în anul 2024, achiziţionărarea, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare.
Se prorogă termenul de intrare în vigoare a Legii privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2025.
Se prorogă termenul de intrare în vigoare a Legii pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură până la data de 1 ianuarie 2025.
Pensiile speciale pentru primari nu se acordă nici în 2025.
Statutul personalului feroviat se amână și în 2024.
Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei. La fel și în cazul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare.
Constituirea posibilității de a se suplimenta numărul de posturi, inclusiv al celor de conducere, la nivelul Ministerului Finanțelor peste numărul de posturi aprobat, respectiv peste procentul de posturi de conducere stabilit la nivelul instituției, în vederea consolidării capacității administrative și instituționale a acestei instituții, astfel încât exercitarea sarcinilor rezultate din angajamentele, recomandările internaționale formulate de instituții financiare internaționale precum: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional etc, și din obiectivele majore ale politicii externe a României, cum ar fi OCDE, să se realizeze în mod corespunzător
Ce se întâmplă cu Programul RABLA
În anul 2024, cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024 este în sumă maximă de 10.000 lei.
În anul 2024, cuantumul primei de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maxim 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate.
Prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deține în proprietate autovehicilul uzat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
Panourile solare: 10.000 lei /solicitant în 2024
În anul 2024, finanțarea care se acordă prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională este în sumă de 10.000 lei/ solicitant.
Măsuri în privința fondurilor europene
Se prorogă până la data de 31 iulie 2024:
Termenul de 31 decembrie 2023 până la care autoritățile de management ale programelor 2021 – 2027 trebuie să încheie contracte de finanțare/să emită decizii de finanțare pentru etapa II a proiectelor/operațiunilor care îndeplinesc cerințele de etapizare, cu asigurarea continuității implementării astfel încât să asigure continuitatea implementării acestora cu data de 1 ianuarie 2024 şi pentru a evita eventualele blocaje ce ar fi generate din întreruperea finanțării.
Termenul de 31 decembrie 2023 până la care contractele de finanțare pentru proiectele etapizate trebuie încheiate de către autoritățile de management ale programelor regionale 2021 – 2027.
Bani pentru refugiații ucraineni
Potrivit informațiilor comunicate de către Ministerul Afacerilor Interne privind sumele decontate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor cu măsurile imediate acordate cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, este necesară suplimentarea alocării financiare care poate fi decontată pe bază de cost unitar din cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020 cu cel puțin 29.000.000 euro contribuție UE, astfel încât impactul bugetar asupra bugetului de stat sa fie semnificativ redus.
Suplimentarea alocării financiare care poate fi decontată pe bază de cost unitar din cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020 este efectuată în baza economiilor estimate la nivelul proiectelor finalizate și/sau care se află în derulare la nivelul Programului operațional Capital Uman 2014-2020.
În acest sens, pentru utilizarea resurselor financiare disponibile din alocarea REACT-EU, a fost introdusă în Programul operațional Capital Uman 2014-2020 o nouă axă prioritară (AP 11 – REACT EU CARE – Măsuri imediate pentru acordarea de sprijin cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina), cu o alocare de 29.000.000 euro, reprezentând 100% contribuție din partea Uniunii Europene.
Noi reguli la e-Transport
Prin acest proiect se redefinește monitorizarea transporturilor rutiere pe teritoriul național a bunurilor cu risc fiscal ridicat, și a transporturilor rutiere internaționale de bunuri.
Operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit în situația în care vehiculul de transport nu este dotat cu echipamente proprii de poziționare.
Conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.
Impozitul pentru companiile mari și cel suplimentar pentru cele din petrol și gaze, modificat
Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale. Se propune:
– eliminarea sintagmei „care nu sunt cuprinse în indicatorul I” referitoare la veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
– clarificarea determinării cifrei de afaceri pentru grupul fiscal;
– introducerea unei reguli antiabuz pentru înstrăinarea imobilizărilor/activelor luate în calculul impozitului minim și impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale prin instituirea unei obligaţii de a păstra în patrimoniu activele care intră in formula de calcul a impozitului minim sau suplimentar cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. Aceasta regulă se propune a fi instituită pentru evitarea situațiilor in care cuantumul impozitului este influențat de indicatorul ”valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024”, indicator care diminuează baza impozabilă.
Pentru achiziția de aparate de marcat electronice fiscale încetează neaplicarea facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, începând cu data de 1 ianuarie 2024, luând în considerare faptul că începând cu această dată costul de achiziție al aparatelor respective nu se mai scade din impozitul pe profit, urmând ca acesta să se înregistreze pe cheltuieli sau să se recupereze prin amortizarea fiscală.
Facilitate de 1.500 lei pentru creșă
Firmele vor putea acorda angajaților care au copii 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță. Aceasta va intra în plafonul de deduceri.
Sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unități de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.
Sumele plătite direct de către angajat pentru plasarea copiilor în unități de educaţie timpurie, se deconteză de către angajator pe baza documentelor justificative prezentate de angajat, în limita aceluiași plafon de cel mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt
angajator.
Se elimină mecanismul de sponsorizare în privința burselor
Proiectul elimină mecanismul de scădere din impozitul pe profit a cheltuielilor reprezentând burse private, a mecanismului de redirecționare a sponsorizărilor/actelor de mecenat/ burselor private/altor mijloace financiare, precum și mecanismul de scădere din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, din cadrul bunurilor, mijloacelor financiare şi serviciilor acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și altor organizații internaționale. Se propune reducerea impactului cheltuielilor cu bursele private asupra impozitului pe profit.
Bursele private nu se mai scad din impozitul pe profit și se deduc în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, precum și în limita unei sume de 1.500 lei pentru fiecare bursă acordată.
Totodată, se propune eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit datorat prin redirecționarea valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările și actele de mecenat, privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și altor organizații internaționale.
Costul cu casele de marcat nu se mai scade din impozitul trimestrial
Începând cu data de 1 ianaurie 2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale vor fi cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal.
Costul lor de achiziție nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care contribuabilii datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit.
Sumele reportate potrivit prevederilor în vigoare până la 31.12.2023 se vor putea scădea doar din impozitul fiscal al anului 2023.
Se elimină prevederile care permit redirecționarea, precum și a mecanismului de scădere a 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile cu sponsorizarea.
Se limitează numărul de microîntreprinderi pe acționar
Se extinde analiza condiției actuale de deținere directă de către asociaţi/acţionari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor
de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.
Se propune și reducerea numărului de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.
Alte modificări în privința microîntreprinderilor:
- Se reglementează ca în cazul în care o microîntreprindere se găsește în relații speciale, cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate», condiția legată de stabilirea valorii plafonului de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se abrogă prevederile speciale referitoare la persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa.
Se propune ca aceste persoane juridice române să aplice regulile generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce privește verificarea condițiilor de încadrare sau de ieșire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Întrucât pentru anul fiscal 2023 microîntreprinderile din domeniul HoReCa au fost exceptate, potrivit legii, de la îndeplinirea condițiilor de încadrare în acest sistem, se propune ca microîntreprinderile care au desfășurat activități în domeniul HoReCa, până la data de 31 decembrie 2023, să aplice condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.
- Se propune introducerea, pentru persoanele juridice române care realizează venituri conexe din activități de asigurare şi reasigurare, unei reguli pentru păstrarea acestora în sfera de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.
- Se propune o regulă fiscală pentru persoana juridică aflată în inactivitate temporară, respectiv că acestea rămân în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate, urmând ca la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii de reluare a activității, să verifice dacă îndeplinește condițiile prevăzute pentru aplicarea acestui sistem.
Schimbări în privința chiriilor
Se reglementează cheltuielile deductibile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;
Se reduce cota forfetară de cheltuieli de la 40% la 20%, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole;
Se elimină obligația de trecere la aplicarea sistemului real de impunere, prin calificarea acestora ca venituri din activități independente, în cazul derulării unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal și introducerea modalității de determinare a venitului net anual, prin aplicarea cotei forfetare de cheltuieli, indiferent de numărul de contracte care generează astfel de venituri;
Astfel, în cazul contribuabililor care la sfârșitul anului fiscal 2023 realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începând cu anul fiscal următor, acestea sau, după caz, plătitorii de venit stabilesc venitul net anual prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.
3,5% nu mai pot fi redirecționați către ONG-uri de cei care au venituri din activități independete
Începând cu 01 ianuarie 2024 contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, în cazul în care obțin venituri din România sau din străinătate, din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din pensii.
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, precum și venituri din pensii, se menține dreptul de a redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.
Schimbări la e-Factura
Se propune exceptarea de la obligația de raportare/transmitere în/prin sistemul național privind factura electronică RO e – Factura a facturilor simplificate, a facturilor emise pentru operațiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum și a facturilor ce nu fac obiectul normelor de facturare din România.
Totodată, se propune stabilirea unor amenzi egale pentru emitent și destinatar, în cazul în care factura nu este emisă/primită prin sistem, respectiv 15% din valoarea totală a facturii.
Se propune stabilirea unor soluții în situația în care nu funcționează sistemul național privind factura electronică RO e – Factura.
Alte măsuri
Angajatorii vor putea oferi angajaților abonamente la sălile de fitness în plafonul deductibil de 33% în limita a 100 euro/an, în loc de 400 euro.
Se propune abrogarea prevederilor potrivit cărora sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate
în regim de telemuncă, reprezintă venit neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii cu încadrarea în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii.
Se propune reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei în care se recuperează pierderea fiscală înregistrată în cazul veniturilor/ câștigurilor realizate din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net anual impozabil se determină în sistem real, respectiv câștiguri nete anuale din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii.
Totodată se propune compensarea sumelor reprezentând pierdere, cu veniturile nete anuale obținute din aceeași sursă de venit, în limita a 70%.
Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile /câștigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile/ câștigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.
Pierderile anuale se reportează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani sau, după caz, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
Studenții doctoranți care desfășoară activități didactice, potrivit contracutului de studii de doctorat vor plăti CAS dacă realizează venituri precum cele din salarii, activități independente și din activități agricole, sivicultură și piscicultură.
Se propune includerea în categoria veniturilor supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate a sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
Se propune eliminarea facilității de amânare de la plata în vamă a TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.
Se propune ca, în vederea obținerii certificatului de amânare de la plata TVA în vamă, pentru anumite obligații bugetare restante solicitanții să pună la dispoziția autorității vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează astfel de obligații.
Cresc o serie de accize.
Băuturile nealcoolice cu zahăr care sunt în stoc la 1 ianuarie 2024 nu vor avea acciză.
Se propune ca impozitul pe veniturile din pensii, din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, datorat de persoanele fizice, încasat la bugetul de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să nu se redistribuie și să se rețină integral în același buget pentru acoperirea necesităților de finanțare potrivit legii.
Se propune eliminarea din definiția zahărului adăugat a zaharurilor din sucuri de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate.
Impactul financiar al acestor măsuri este de 67,1 miliarde lei în 2024.
Citeşte şi: Jandarm prins cu droguri în mașină
