BEC a adoptat, marţi, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu-şi pot exercita dreptul de vot la alegerile locale din acest an.
În cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
De asemenea, hotărârea prevede că, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Proba reședinței
Alegătorul, care îşi exercită dreptul de vot în acest caz, este radiat din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare din ţară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
Totodată, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară care şi-a stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024 îşi va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administratProba reședințeiiv-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul.
„Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. În plus, proba reşedinţei se poate face şi cu dovada de reşedinţă, care constă în menţiunea privind reşedinţa înscrisă pe un document care va însoţi cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate şi cartea de identitate provizorie”, mai stabileşte hotărârea BEC.
Citește și: RAADPFL şi gardul artificial – love story cu năbădăi, care poate costa peste 670.000 de lei
