Când Muntele Ruang din Indonezia a suferit mai multe erupții explozive săptămâna trecută. Gazele vulcanice au fost aruncate atât de sus încât au ajuns la al doilea strat al atmosferei, la zeci de mii de metri deasupra solului.
Erupțiile lui Ruang au aruncat un val masiv de cenușă și au trimis niște gaze vulcanice la peste 65.000 de picioare în aer, conform estimărilor satelitului – cu aproximativ 25.000 de picioare mai mult decât va zbura de obicei un avion comercial.
Impacturile potențiale ale erupției asupra vremii și climei încep să se concentreze, chiar dacă pericolul reprezentat de vulcan persistă și evacuările continuă.
Este posibil ca vulcanii să aibă un impact pe termen scurt asupra climei – inclusiv răcirea temperaturii globale – datorită gazelor pe care le injectează în atmosfera superioară. Dar influența muntelui Ruang asupra climei va fi probabil minimă, potrivit lui Greg Huey, directorul Școlii de Științe ale Pământului și Atmosferice din Georgia Tech.
Iar condițiile meteorologice de zi cu zi din apropierea Muntelui Ruang – lucruri precum temperatura, norii și ploaia – probabil că nu vor fi influențate mult timp de vulcan, a spus Huey pentru CNN.
A erupt de cel puțin șapte ori de marți seara
Muntele Ruang, un stratovulcan de 725 de metri de pe insula Ruang din provincia Sulawesi de Nord din Indonezia, a erupt de cel puțin șapte ori de marți seara. Stratovulcanii pot produce erupții explozive, deoarece forma lor conică permite acumularea de gaz, potrivit vulcanologilor.
Cenușa vulcanică este de obicei un amestec de solide zdrobite – inclusiv roci, minerale și sticlă – și gaze, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon și dioxidul de sulf, potrivit NASA. Solidele zdrobite generează multă electricitate statică în cenușă în timp ce se lovesc unele de altele, rezultând în afișări intense de iluminare, potrivit Huey.
„Cenusa în sine este de scurtă durată în atmosferă, deoarece este grea, este mare și tinde să se depună rapid”, a spus Huey pentru CNN. Gazele sunt capabile să ajungă mult mai sus în atmosferă.
Apariția furtunilor
Cenușa densă lângă suprafață creează o calitate periculoasă a aerului și provoacă un efect temporar de răcire. Blochează lumina solară . Odată ce erupția activă se oprește, cenușa începe să se depună.
Dar cenușa care ajunge la pământ poate fi ridicată cu ușurință înapoi în aer de vânt. Picăturile de apă se agață adesea de cenușa din aer și formează nori de furtună care pot descărca ploaia sau pot produce fulgere suplimentare.
Unele gaze din erupțiile Muntelui Ruang au urcat atât de sus încât au intrat în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului. Este situat chiar deasupra troposferei.
Stratosfera este un loc foarte uscat și, în mod obișnuit, numai gazele cu o durată de viață lungă – care se întinde pe zeci de ani – se filtrează în ea, conform lui Huey. O erupție vulcanică este în esență singura modalitate naturală prin care gazele de scurtă durată – mai puțin de câțiva ani – cum ar fi dioxidul de sulf și vaporii de apă să ajungă în stratosferă.
Odată ajunse în stratosferă, dioxidul de sulf și vaporii de apă se combină pentru a forma aerosoli de acid sulfuric care creează un strat de picături neclare, potrivit UCAR. Aceste picături se răspândesc departe de punctul lor de intrare și rămân în stratosferă timp de până la trei ani, reflectând lumina soarelui înapoi în spațiu și provocând răcirea temperaturilor globale.
Citește și: Dolj: Unitățile de învățământ premiate pentru activități dedicate „Zilei Educației Financiare“
