În China care îmbătrânește rapid, milioane de lucrători din agricultură nu își pot permite să se pensioneze.
După trei decenii vânzând chifle de casă pe străzile orașului chinez Xian, Hu Dexi, îde 67 de ani, și-ar fi dorit să se pensioneze.
În schimb, Hu și soția sa mai mare s-au mutat la marginea orașului Beijing, unde se trezesc la 4 dimineața în fiecare zi pentru a-și găti prânzul la pachet. Apoi fac naveta pentru mai mult de o oră la un centru comercial din centrul orașului, de unde câștigă fiecare 4.000 de yuani (552 USD) lunar, lucrând în ture de 13 ore la curățenie.
Alternativa pentru ei și pentru mulți dintre cei 100 de milioane de migranți rurali care ating vârsta de pensionare în China în următorii 10 ani este să se întoarcă în satul lor și să trăiască dintr-o fermă mică cu pensii lunare de 123 de yuani (17 dolari).
„Nimeni nu poate avea grijă de noi”, a spus Hu, încă ștergând podeaua. „Nu vreau să fiu o povară pentru cei doi copii ai mei și țara noastră nu ne dă niciun ban”.
Generația care s-a adunat în orașele Chinei la sfârșitul secolului trecut, construind infrastructura și gestionând fabricile care au făcut din țara cel mai mare exportator al lumii, riscă acum o scădere bruscă a nivelului de trai la sfârșitul vieții.
Agravarea situației demografice
Reuters a intervievat mai mult de o duzină de persoane, inclusiv muncitori migranți din mediul rural, demografi, economiști și un consilier guvernamental, care au descris un sistem de securitate socială nepotrivit pentru o agravare a crizei demografice, pe care Beijingul o corectează mai degrabă decât o revizuiește în timp ce urmărește creșterea prin modernizarea industrială. În același timp, cererea de servicii sociale crește rapid pe măsură ce populația îmbătrânește.
„Bătrânii din China vor trăi o viață lungă și mizerabilă”, a spus Fuxian Yi, un demograf care este și om de știință senior la Universitatea din Wisconsin-Madison. „Din ce în ce mai mulți muncitori migranți se întorc în mediul rural, iar unii își iau locuri de muncă prost plătite, ceea ce este o modalitate disperată pentru ei de a se salva.”
Dacă acești migranți s-ar baza numai pe pensia rurală de bază a Chinei, ei ar trăi cu mai puțin decât pragul de sărăcie al Băncii Mondiale de 3,65 dolari pe zi, deși mulți își completează câștigurile muncind în orașe sau vânzând o parte din recolta lor.
Migranți din mediul rural
Comisia Națională de Dezvoltare și Reformă din China, ministerele resurselor umane și afacerilor civile și Consiliul de Stat nu au răspuns solicitărilor trimise de Reuters.
Cele mai recente statistici ale Chinei au arătat că aproximativ 94 de milioane de oameni care lucrează – aproximativ 12,8% din cei 734 de milioane de forță de muncă a Chinei – aveau mai mult de 60 de ani în 2022, față de 8,8% în 2020.
Această pondere, deși mai mică decât în Japonia și Coreea de Sud, mai bogată, va crește vertiginos, pe măsură ce încă 300 de milioane de chinezi ating vârsta de 60 de ani în următorul deceniu.
O treime din această cohortă sunt migranți din mediul rural, cărora le lipsesc de obicei abilitățile profesionale pentru o economie care aspiră să urce în lanțul valoric.
Citește și: Temperatură record la nivel mondial în aprilie
