Un tezaur monetar descoperit într-o fântână din Sălaj în 1978 a fost găsit întâmplător într-o consignaţie din Bucureşti.
Tezaurul, format din 30 de creiţari din argint, a fost descoperit de un muzeograf din Zalău în consignație 40 de ani mai târziu.
La cinci ani de la „reîntoarcerea la origini” a tezaurului, întreaga poveste este rememorată, pentru Agerpres, chiar de către muzeograful Emanoil Pripon din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
„În seara zilei de 12 februarie 2020, împreună cu colegul meu Szabo Attila, eram într-un stagiu de cercetare a ceramicii produse în centrul de olari de la Zalău, în Bucureşti, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Eram deja pe finalul stagiului de cercetare şi ne-am gândit să luăm biletele de întoarcere spre casă. Mergând pe jos, de la locul de cazare spre Gara de Nord, la un moment dat am ajuns în dreptul unei consignaţii de artă. Cu toate care a trecut deja ora închiderii, am văzut lumina înăuntru o siluetă şi am intrat.
Ne-am uitat în primul rând la ceramică, am schimbat câteva cuvinte cu proprietarul şi la ieşire, într-o doară, am întrebat de monede, de numismatică. Foarte amabil, mi-a scos imediat două clasoare de sub tejghea. L-a deschis pe primul şi, spre suprinderea mea, în el am găsit o bucăţică de hârtie care m-a lăsat perplex. Acolo scria lot 30 x 20 creiţari, adică lot de 30 bucăţi de creiţari, fiecare de 20 de creiţari, mini tezaur găsit la moara de apă din Şimleul Silvaniei, la data de 19 august 1979, într-o pungă din piele, după uscarea fântânii, intrat în posesia lui Buzdugan în anul 1980″, povesteşte Emanoil Pripon.
Proprietarul a fost George Buzdugan, secretarul general a Societăţii Numismatice Române
Potrivit acestuia, cel care deţinut tezaurul înainte de a fi predat la consignaţie a fost nimeni altul decât George Buzdugan, secretarul general a Societăţii Numismatice Române în perioada 1953-1980. Printre altele, este şi autorul determinatorului de monede şi bancnote româneşti, valabil încă şi astăzi, la mai bine de 45 de ani de când a ieşit de sub tipar. De altfel, Buzdugan a decedat la scurt timp după ce a intrat în posesia tezaurului, motiv pentru care monedele au ajus, prin intermediul urmaşilor, la respectiva consignaţie din Bucureşti.
Cunoscând valoare istorică a monedelor, muzeograful din Zalău a făcut demersurile necesare chiar a doua zi, de dimineaţă, astfel încât tezaurul să ajungă în posesia Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Citește și: Trei persoane, înjunghiate într-un scandal în Medgidia
