Presa internaţională a preluat rapid ştirea demisiei preşedintelui Klaus Iohannis. De asemenea, este subliniat contextul politic complicat în care are ea loc.
„Preşedintele la final de mandat al României demisionează pentru a evita o procedură de destituire înainte de reluarea alegerilor”, a titrat agenţia Reuters, potrivit News.ro.
„Preşedintele centrist al României, Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a demisionat“
Preşedintele centrist al României, Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a demisionat luni, în timp ce partidele parlamentare de opoziţie de extremă-dreapta plănuiau să obţină destituirea sa. Statul membru al Uniunii Europene şi al NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituţional anul trecut, când puţin cunoscutul Călin Georgescu, un critic al NATO de extremă dreapta, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. După acuzaţiile de interferenţă rusă – negate de Moscova – cea mai înaltă instanţă din România a anulat întregul scrutin, explică Reuters.
Instanţa supremă din România declarase că Iohannis va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său
Cele două tururi ale alegerilor urmând să fie reluate pe 4 şi 18 mai, instanţa supremă din România declarase că Iohannis, al cărui al doilea şi ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său. Dar, în ianuarie, trei partide de opoziţie de extremă dreapta, care controlează 35% din locurile din parlament, au depus o moţiune de demitere a lui Iohannis. În condiţiile în care moţiunea urma să fie supusă la vot, iar Iohannis este extrem de nepopular, analiştii au declarat că unii deputaţi din principalele partide pro-europene ar fi putut oferi demersului de destituire al extremei drepte majoritatea necesară, mai scrie Reuters.
Cererea de suspendare va avea consecinţe atât în ţară, cât şi în străinătate
„Cererea (de suspendare – n.r.) va avea consecinţe atât în ţară, cât şi în străinătate”, a declarat Iohannis. „Pentru a scuti România de această criză inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte”, şi-a justificat el anunţul. Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, şeful Partidului Liberal care este membru al coaliţiei de guvernare, va prelua funcţia de preşedinte interimar, cu puteri limitate până la alegeri. Cele trei grupuri de extremă-dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surpriză a lui Georgescu, au folosit campania împotriva lui Iohannis ca motiv pentru a organiza proteste şi a prelua agenda politică, arată Reuters.
Associated Press: Klaus Iohannis, îşi anunţă demisia în urma presiunii populiştilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi anunţă demisia în urma presiunii populiştilor, titrează şi Associated Press. Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat luni demisia ca urmare a presiunii crescânde din partea grupurilor populiste de opoziţie, la două luni după ce o instanţă superioară a anulat alegerile prezidenţiale, scrie Associated Press.
„Pentru a scuti România de această criză, demisionez din funcţia de preşedinte al României”, a declarat el luni într-o declaraţie încărcată emoţional, adăugând că va părăsi funcţia la 12 februarie. Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a deţinut funcţia prezidenţială din 2014 şi a îndeplinit cele două două mandate de cinci ani permise de Constituţie. Dar preşedinţia sa a fost prelungită în decembrie, după ce Curtea Constituţională a anulat cursa prezidenţială cu două zile înainte de turul doi din 8 decembrie.
Decizia a fost luată după ce populistul de extremă dreapta Călin Georgescu a câştigat în mod neaşteptat primul tur, după care au apărut acuzaţii de interferenţă rusească şi nereguli electorale, reaminteşte Associated Press. Agenţia chineză oficială de presă Xinhua a tratat anunţul preşedintelui român în regim de maximă urgenţă, inclusiv pe fluxul său de limbă engleză, breaking news-ul fiind preluat ca atare de publicaţii din Asia.
Citește şi: Sebastian Burduja: Problema ultimelor luni nu s-a numit Iohannis. Adevărata ameninţare poartă un alt nume
