În ultimele luni, tot mai multe voci din zona instituțională și din rândul furnizorilor de energie lansează acuzații directe la adresa prosumatorilor, pe tema așa-ziselor „dezechilibre energetice”. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) răspunde la câteva întrebări: De ce apar dezechilibrele din sistem? De ce plătim prețuri uriașe pentru ele? De ce România este, din nou, codașă la un capitol esențial in energie? Și mai grav — de ce rămânem captivi într-o zonă gri, în care dezechilibrele sunt prost înțelese, prost gestionate și incredibil de costisitoare? Cine are de câștigat din această haos? Cine plătește nota de plată?
APCE consideră inacceptabil modul în care este deturnată atenția publică de la adevăratele cauze ale dezechilibrelor din sistem și trage un semnal de alarmă: România plătește scump incompetența, lipsa de transparență și interesele obscure din piața de echilibrare, a transmis Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE).
Ce sunt dezechilibrele energetice?
Dezechilibrele din sistemul energetic apar atunci când un producător, consumator sau furnizor nu respectă ce a declarat: fie consumă mai mult decât a estimat,fie furnizorul livrează mai puțină energie decât a promis. Cu alte cuvinte, dacă spui una și faci alta, destabilizezi rețeaua.
Dacă produci mai puțin sau consumi mai mult decât ai prognozat, creezi un dezechilibru negativ. Dacă produci prea mult sau consumi prea puțin, creezi un dezechilibru pozitiv. În ambele situații, sistemul plătește prețul — și nu e un preț mic. Costurile sunt uriașe și se achită pe piața de echilibrare, administrată de Transelectrica.
Cine câştigă de pe urma dezechilibrelor?
Transelectrica în primul rând, iar Hidroelectrica este „regele din umbră” al pieței de echilibrare datorită flexibilității enorme (poate porni/opri capacități rapid), si încasează sume foarte mari pentru serviciile de echilibrare. Apoi, vin centralele pe gaz.
Cine creează dezechilibrele şi cine le plăteşte?
Orice actor din piață poate destabiliza sistemul: un consumator care folosește mai mult decât a anunțat, un prosumator care injectează în rețea mai mult decât a estimat, un parc fotovoltaic nepredictibil, o primărie nepăsătoare sau un furnizor mare care greșește prognoza consumului clienților săi.
Dezechilibrul e efectul direct al nepăsării, al lipsei de asumare, de profesionalism și al haosului generalizat din sistem.
Problema apare atunci cand costurile dezechilibrelor se propagă în lant: furnizorul le transferă către clientii finali sau încearcă să le acopere din profit, ceea ce face ca factura la energie a clienţilor să crească. Dezechilibrele sunt o gaură neagră în factura de energie
Cat de mari sunt aceste costuri?
Costurile dezechilibrelor nu sunt transparente. Furnizorii le încarcă în facturi, iar clienții plătesc fără să știe exact ce. Furnizorii din România nu binevoiesc să ne informeze clar si transparent costul acestora, şi în spaţiul public doar ameninţă si prosumatorii, si consumatorii.
Valoarea dezechilibrelor poate varia semnificativ, iar în perioade de volatilitate mare (ex: iarna, lipsa vântului, producţie fotovoltaică imprevizibilă), costurile pot ajunge la 800-1000 lei/MWh pentru dezechilibre negative. Conform Hidroelectrica, dezechilibrele pot reprezenta până la 5% din factura unui consumator. Alti furnizori vorbesc despre un cost de 0,0185 lei/Kwh.
Ce fac alte ţări si noi nu?
Germania, Franţa sau ţările nordice au creat ecosisteme digitale ân jurul echilibrării: softuri AI pentru prognoză, agregatori activi, baterii de stocare, stimulente pentru consum flexibil. Romînia abia testează concepte-pilot şi nu oferă infrastructură digitală reală.
De ce e România atât de în urmă?
România suferă de un cumul de deficiențe:
-Lipsa de prognoză a furnizorilor fără interes şi fără softuri de prognoză performante
– Rețele învechite, slab digitalizate si nemodernizate coroborate cu lipsa stocării în baterii
– Transelectrica nu face nimic concret ca să îmbunătățească sistemul. Nu oferă instrumente de simulare, nu pune la dispoziţie date clare şi utile, nu vine cu nicio soluție care să ajute furnizorii, prosumatorii sau consumatorii să înțeleagă cum funcționează sistemul. Informațiile pe care le publică sunt atât de tehnice și complicate, încât îți trebuie două-trei facultăți ca să le înțelegi. Și da, credem că asta se face cu intenție.
ANRE reglementeaza in mod conservator, penalizând dezechilibrele fără a încuraja soluţii de flexibilitate.
Prosumatorii din România pot fi prognozați ca producție cu softuri performante, unele gratuite. Cine să o facă?
Concluzie
România nu va putea deveni o piaţă modernă de energie cât timp dezechilibrele vor fi tratate ca o vină şi o povară. Altfel, piata libera va rămâne doar un slogan pe hârtie.
Cât timp Ministerul Energiei, ANRE și Transelectrica nu sunt capabile nici măcar să copieze modelele funcționale din Vestul Europei, apare o întrebare firească: vorbim despre incompetență crasă, interese obscure pe piața de echilibrare sau pur și simplu rea-voință?
APCE cere ferm ca, de acum înainte, furnizorii și autoritățile să înceteze să mai arunce vina pe prosumatori. Nu vom mai accepta să fim țapi ispășitori pentru eșecurile unui sistem energetic dezechilibrat, învechit și lipsit de o legislație modernă.
Citeşte şi: AUR, somat să îl schimbe pe Mihail Neamţu de la şefia Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor
