În calendarul ortodox, Miercurea Mare, a patra zi din Săptămâna Patimilor, este marcată prin amintirea unui moment crucial din istoria mântuirii: trădarea Mântuitorului Iisus Hristos de către apostolul Iuda Iscarioteanul, pentru 30 de arginți.
Această zi are o puternică încărcătură spirituală, fiind un prilej de introspecție și pocăință pentru credincioși. În tradiția ortodoxă, este păstrat postul aspru, iar unii credincioși aleg chiar postul negru, fără mâncare și apă, până la apusul soarelui.
Totodată, Miercurea Mare marchează începutul curățeniei generale în gospodării, parte din pregătirile pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Această curățenie are nu doar un rol practic, ci și unul simbolic – reflectând nevoia de curățare interioară, de purificare sufletească înaintea praznicului pascal.
Săptămâna Patimilor – retrăirea drumului Crucii
Săptămâna Mare este perioada în care creștinii retrăiesc, în mod simbolic și liturgic, ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului:
- Luni – Pilda smochinului neroditor și curățirea Templului.
- Marți – Pilda celor zece fecioare și chemarea la priveghere.
- Miercuri – Trădarea lui Iuda.
- Joia Mare – Cina cea de Taină și rugăciunea din Grădina Ghetsimani.
- Vinerea Mare – Răstignirea Domnului pe Golgota.
- Sâmbăta Mare – Pogorârea la iad și odihna în mormânt.
- Duminica Paștelui – Învierea Domnului.
În biserici se oficiază Denii speciale, slujbe de seară specifice acestei perioade, în care sunt citite Evangheliile Patimilor și se accentuează chemarea la pocăință și înnoire sufletească.
Tradiție și spiritualitate
Miercurea Mare rămâne un reper al tranziției dintre suferință și speranță, dintre trădare și iertare. Este o zi în care credincioșii sunt chemați să reflecteze la semnificația spirituală a Paștelui și să se pregătească sufletește pentru întâlnirea cu Învierea.
Citeşte şi: Mehedinţi: Reținut pentru schingiuirea animalelor
