În Capitala Portugaliei am fost de două ori: în 1997 la o conferinţă ministerială pe tema coridoarelor paneuropene de transport ca Secretar General Adjunct al „Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre”; peste un deceniu, în 2007 într-o vizită particulară corelată cu vizita în Spania împreună cu soţia mea. Am ajuns la multe obiective turistice interesante din Lisabona, beneficiind de serviciile unui vechi tramvai local care este funcţional până în zilele noastre – o utilitate esenţială pentru locuitorii oraşului şi totodată o atracţie pentru numeroşii turişti străini.
*Sanctuarul Naţional “Regele Iisus”/“Cristo Rei” situat pe o colină de 110 metri din oraşul învecinat Almada are în centrul său impresionanta statuie a lui Iisus Hristos cu înălţimea de 28 de metri, amplasată pe un piedestal trapezoidal de 82 de metri structurat în 4 Arcuri. Este opera arhitectului Antonio Lino şi a sculptorului Francisco Franco de Sousa care s-au inspirat din Monumentul lui Hristos Salvatorul din Rio de Janeiro/Brazilia. A fost inaugurat în mai 1959 în timpul dictatorului Salazar. Statuia formează o mare cruce dând impresia că Iisus cu braţele larg deschise ar îmbrăţişa întregul oraş.
*Castelo de São Jorge/Castelul “Sfântul Gheorghe” aflat în vârful celui mai înalt deal din Lisabona a fost sediul regalităţii maure până în anul 1147 când acesta a fost cucerit de către Afonso Henriques, primul Rege al Portugaliei în contextul Cruciadelor creştine. Una dintre camerele Castelului era rezervată găzduirii lui Vasco da Gama la întoarcerea sa din expediţiile maritime.
*Palatul “Fronteira” fusese construit ca pavilion de vânătoare al primului Marchiz de Fronteira, Dom Joao de Mascarenhas. Ne-au impresionat foarte mult: Sala Bătăliilor numită şi Capela Sixtină a Plăcilor Ceramice datorită splendidelor panouri din plăcile de ceramică “azulejos” în culorile alb şi albastru ce înlocuiesc tapiseriile şi frescele din decoraţia murală; Sala de Mese cu picturi ale maestrului Domingo Antonio de Sequiera.
*Monumentul Descoperirilor/Padrao dos Descobrimentos este o grandioasă operă a arhitecţilor José Ângelo Cottinelli şi Antonio Pardal Monteiro, ridicată în 1960 pe malul nordic al Râului Tagus/Tejo ca o expresie a perioadei istorice a rolului dominant al Portugaliei în comerţul maritim intercontinental. În structura sa sunt 34 de statui printre care cele ale lui Henry Navigatorul, Vasco da Gama, Magellan, Felipa de Lancaster şi Camoes, ale unor cruciaţi, mari geografi şi cartografi ş.a.
*Catedrala “Santa Maria Maior” este cel mai vechi lăcaş de cult din Lisabona ce combină o multitudine de stiluri arhitecturale: romanic; gotic; baroc; neoclasic. A văzut lumina zilei la mijlocul secolului al XII-lea pe locul unde era o fostă Moschee. Am vizitat Sacristia barocă şi Capela neoclasică unde se află mormântul Regelui Afonso.
*Ruinele Mănăstirii “Carmo” sunt tot ceea ce a mai rămas după cutremurul devastator din 1755, dar din fericire lor li se asociază astăzi un interesant Muzeu Arheologic unde sunt găzduite: Sarcofagul roman al Muzelor; mormintele Regelui Ferdinand I, soţiei lui Cristofor Columb (Filipa Perestrelo), Mariei Anna de Austria (Regina Portugaliei între anii 1742 şi 1750); unele mumii egiptene şi peruane ş.a.
*Ascensorul “Santa Justa” din centrul Lisabonei conectează pe verticală din anul 1902 Străzile Rua do Santa Justa şi Rua do Carmo din Cartierul Baixa cu Piaţa Largo do Carmo. A fost realizat din fontă şi asamblat într-o schemă arhitectonică inspirată din stilul neo-gotic sub coordonarea inginerului portughez de etnie franceză Raoul Mesnier du Ponsard, un discipol al vestitului inginer Gustave Eiffel.
*Torre de Belém/Turnul Belem a fost construit în perioada 1514-1520 la ordinul Regelui Manuel I în scopul consolidării sistemului de apărare de pe malul Râului Tejo/Tagus. Printre elementele interesante este statuia gotică a Fecioarei Norocului/Nossa Senhora de Bom Sucesso situată sub un baldachin frumos decorat, precum şi capul de rinocer aflat sub turnul vestic de veghe. Am văzut Sala Guvernatorului, Sala Regelui şi Sala Audienţelor.
*Mosteiro dos Jeronimos/Mănăstirea Ieronimilor este un lăcaş de cult comandat de Regele Manuel a cărui construire s-a încheiat în anul 1502. În această Mănăstire se află mormintele renumitului explorator Vasco da Gama, ale poeţilor Luis de Camoes, Fernando Pesoa şi Alexandre Herculano, ale Regilor Manuel şi Sebastiao. În Grădină am putut admira o fântână monumentală decorată cu emblema Portugaliei.
*Praça do Comércio/Piaţa Comerţului este una din cele mai mari pieţe publice din Europa având o suprafaţă de 36.000 de metri pătraţi (180 de metri x 200 de metri). Aici s-a aflat Palatul Regal portughez până la marele cutremur din anul 1755 când a fost distrus împreună cu Biblioteca ce conţinea 70 de mii de volume, sute de opere de artă printre care picturi ale maeştrilor Tizian, Correggio şi Rubens, documente privind explorările oceanice ca cele despre descoperirea Braziliei etc. În acea piaţă se află cafeneaua cea mai veche din Portugalia numită Martinho da Aracada preferată de marele poet Fernando Pessoa. În mijlocul pieţei poate fi admirată statuia ecvestră a Regelui Iosif I al Portugaliei, creată de renumitul sculptor Joaquim Macado do Castro, iar în partea nordică este frumosul Arc al Străzii Augusta/Arco da Rua Augusta.
*Aqueduto das Águas Livres/Apeductul Apelor Libere a cărui construire a început în 1731 sub conducerea arhitectului italian Antonio Canevari înlocuit de arhitecţi portughezi a fost finalizat în 1744. Această capodoperă a ingineriei portugheze acoperă 18 kilometri; Valea Alcantara este traversată de 35 de arcade gotice pe o distanţă de 940 de metri.
*Palacio Nacional de Ajuda/Palatul Naţional “Ajuda” are tavanele pictate, multe tapiserii şi obiecte decorative de mobilier care generau sentimente de mare plăcere pentru Regele Luis, soţia sa de etnie italiană după căsătoria din 1862 şi pentru fiul lor Carlos I.
*Museu da Marinha/Muzeul Naval conţine numeroase exponate interesante: machete de corăbii; barje regale bogat aurite; instrumente utilizate pentru navigarea călăuzită de stelele Cerului. Ne-a atras atenţia o valoroasă sculptură policromă din lemn care îl înfăţişa pe Arhanghelul Gabriel; acea lucrare a fost achiziţionată de Vasco da Gama într-una din călătoriile sale pe mare.
*Podul “25 Aprilie”/Ponte “25 de Abril” inaugurat în anul 1966 are o lungime totală de 2.277 de metri. Grandioasa construcţie suspendată peste Râul Tejo/Tagus şi susţinută de cabluri leagă oraşul de Cartierul Almada având 6 benzi pentru traficul rutier pe platforma superioară şi 2 linii de tren pe platforma inferioară.
*Oceanariul de la Lisabona/Oceanário de Lisboa deschis publicului în 1998 este unul dintre cele mai mari Acvarii din lume având o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi prezentând mii de vieţuitoare din peste 450 de specii acvatice.
*Monumento Restauradores/Monumentul Restauratorilor înalt de 30 de metri a fost inaugurat la 28 aprilie 1886 în cinstea eliberării ţării după războiul care a dus la sfârşitul “Casei de Habsburg” şi la ascensiunea “Casei Braganza”. Pe piedestalul monumentului se află statuile alegorice ale Victoriei şi Libertăţii.
Închei articolul meu cu câteva versuri ale cântecului Maria Lisboa interpretat de maestra fado-ului, Amália Rodrigues: “Pescăreasă, umblă în papuci,/Are mişcări de felină./În coşuleţ, o caravelă,/În inimă, o fregată./În loc de corbi, pe-un şal,/Pescăruşi în tihnă./Când vântul o prinde în dans,/Dansează împreună cu marea./Îi e rochia din stridii./Are alge în părul ei/Şi prin vene îi duduie/Un motor de traulere./Vinde vise şi aer sărat,/Furtunile le-alungă,/Pe numele său – Maria/Şi i se zice Lisboa”.
Autor: Dan Mihai Bârliba
