Primăria Craiova, „corigentă“ la investiţii. Şedinţa ordinară de joi a Consiliului Local Craiova, ultima din acest an, a avut mai multe puncte „fierbinţi“ pe ordinea de zi, la unele fiind nevoie de explicaţii din partea executivului. Creşterea tarifului la căldură a generat cele mai multe discuţii (proiectul a trecut cu votul PSD şi PER, plus viceprimarul Răzvan Diaconu şi Daniel Stoian, de la PNL), dar şi impozitele şi taxele craiovenilor pentru anul 2023 şi execuţia bugetară la 30 noiembrie au fost subiecte viu disputate.
Trebuie însă meţionat că aprobarea impozitelor şi taxelor locale, pentru anul 2023, a fost lăsată pentru o şedinţă ulterioară, programată marţi, 27 decembrie. În şedinţa de joi doar s-au dezbătut taxele şi impozitele, cu amendamentele şi propunerile primite până acum. De la bun început, edilului Olguţa Vasilescu a anunţat că anul viitor vor fi aceleaşi taxe şi impozite ca şi în 2022, ca nivel, indexate însă cu rata inflaţiei de 5,1%. „Nu am intervenit decât la maşinile electrice, unde am văzut că s-au făcut amendamente de către grupul USR, unde scutirea nu mai era de 95%, ci de 50%, şi se plătea taxă de parcare. Grupul USR a depus nişte amendamente cu care noi, executivul, suntem de acord, în sensul să ne întoarcem la situaţia de anul acesta“, a explicat primarul Craiovei.
Un lucru pe care grupul USR din Consiliul Local l-a reiterat. „Având în vedere contextul general în care toată lumea tinde spre energia verde, consider că este important să susţinem achiziţia de maşini hibrid şi electrice pentru cetăţenii municipiului Craiova. De aceea am considerat că este normal ca impozitul să fie păstrat la fel şi în 2023, iar parcarea să fie plătită la jumătate faţă de un vehicul normal“, a spus Cezar Drăgoescu, liderul USR Dolj.
Impozitul pentru clădirile nerezidenţiale nu scade
Un alt amendament a fost făcut de consilierul PNL Teodor Sas, care a propus scăderea cotei de impozitare la clădirile nerezidenţiale, atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice, de la 1,3% la 0,5% – minimul stabilit de lege. „Anul trecut acest impozit a fost crescut cu peste 300%, de la o cotă de impozitare de 0,4% la 1,3%, iar în situaţia aceasta se găsesc mii de case de la periferia oraşului, care sunt autorizate ca anexă exploataţie agricolă, iar locuitorii de acolo sunt obligaţi să plătească un impozit şi de 10.000 de lei pentru o casă“, a spus Teodor Sas.
Aici, Olguţa Vasilescu a arătat că şi-a făcut bine lecţiile şi a prezentat consilierilor un filmuleţ despre cum arată unele case din zona respectivă. Evident că le-a selectat pe cele care ar justifica cel mai bine menţinerea impozitului sus, adică la cota de impozitare de 1,3%. Motivul: craiovenii aflaţi în această situaţie plătesc foarte puţin pentru teren, lucru care ar compensa impozitul mare plătit pentru locuinţe. Astfel, pentru un teren de 4.600 mp se plătesc 41,5 lei impozit, la o casă de peste 200 mp pentru care se plăteşte un impozit de 4.500 de lei, după cum a exemplificat Olguța Vasilescu. „Dacă faceţi un calcul la cât se plăteşte impozit în centrul oraşului ar fi cam tot pe acolo“, a afirmat edilul.
Cu ce justificări a venit Olguța Vasilescu
„Aşa cum am mai spus, amendamentele grupului USR le susţinem, iar despre amendamentele depuse de domnul Sas vreau să fac câteva precizari. În 2016 în Codul Fiscal a fost introdusă această denumire de clădiri nerezidenţiale apaţinând pesoanelor fizice. În Craiova sunt 5.606 clăduri nerezindeţiale aparţinând persoanelor fizice, dintre care doar 276 reprezintă exploataţii agricole. În fapt, acestea nu sunt exploataţii agricole, ci case de locuit. Practic, proprietarii nu au respectat autorizaţia de construire, au eludat bugetul statului, unii chiar de 30 de ani, în sensul că nu au plătit cota care trebuia bugetului local.
Cei care au respectat autorizaţia de construire aşa cum a fost emisă de primărie sunt doar trei, care au fost înregistraţi la APIA cu exploataţii agricole. Cei cu astfel de locuinţe ar fi putut să genereze până acum PUZ, ca să poată să aibă destinaţia de locuinţe Ei sunt în extravilan şi acolo nu pot fi construite case de locuit. A şi fost anul acesta pe ordinea de zi un PUZ pe strada Merişorului, generat de cei care au vrut să intre în legalitate. Aşadar, cei care au vrut să plătească un impozit mai mic pentru casa de locuit şi-au generat acest PUZ.
De ce nu şi ceilalţi? Pentru că situaţia de la terenuri se schimbă radical. Ei plătesc acolo o cotă de 0,009%, adică 9 lei pe 1.000 mp de teren. Şi atunci sigur că se compensează. Dacă plătesc 4.500 de lei pentru o clădire de 300 mp, plătesc foarte puţin pe teren şi se compensează“, a mai spus Olguţa Vasilescu.
USR a ridicat din nou problema „lipsei investiţiilor în Craiova“
Când s-a ajuns la aprobarea execuţiei bugetare pe primele 11 luni ale anului, USR a acuzat din nou lipsa de investiţii în Craiova.
„În continuare constatăm cu tristeţe că în municipiul Craiova nu se realizează investiţii. Din cele 20 de milioane de euro prognozate la începutul anului, aveam 1,5 milioane de euro cheltuiţi la finalul lunii iunie şi iată că acum sunt doar 7 milioane de euro la sfârşitul lunii noiembrie, ca investiţii realizate. Cu toate că doamna viceprimar (Aurelia Filip – n.r.) ne spunea în vară că toate investiţiile se vor face în partea a doua a anului. Practic, suntem undeva la 35% grad de realizare a investiţiilor propuse, şi, din păcare, suntem codaşi la acest capitol la nivel naţional, dacă ne comparăm cu cele mai importante municipii din ţară, printre care avem pretenţia să fim şi noi. Grupul USR se va abţine la acest proiect de hotărâre“, a afirmat liderul grupului USR din CL Craiova, Cezar Drăgoescu.
Primăria Craiova a rămas „corigentă“ la investiţii în 2022. Olguța dă vina pe licitații
Primarul Olguţa Vasilescu a dat vina pe licitaţiile care se întind prea mult şi la care nu se poate interveni. „Sunt licitaţii care durează mai mult decât estimăm, nu avem cum să intervenim în procedura de achiziţie. Vă daţi seamna că nu e nimeni nebun să grăbească o procedură, care a demarat, până la urmă, imediat ce a fost aprobat bugetul. Faptul că sunt contestaţii, că nu se prezintă nimeni, că la unele licitaţii se cer clarificări, este ceva ce noi nu putem rezolva altfel decât legal. Şi alte oraşe sunt afectate, aşa că am discutat în Asociaţia Municipiilor din România să găsim o soluţie să se reducă aceste termene, care ne afectează pe toţi.
S-a votat bugetul de stat acum, dar asta nu înseamnă că noi vom avea bugetul aprobat la municipiu mai devreme de luna februarie, deci se pierde cel puţin o lună cu investiţiile de anul viitor. Noi am încercat anul ăsta ca aceşti bani de investiţii să nu se piardă şi i-am redirecţionat către reparaţii de străzi, către locuri de joacă, reparaţii în spitale etc. Chiar dacă nu a fost o investiţie pornită de la zero, totuşi s-au continuat lucrările la celelalte care erau pornite de mai mulţi ani şi aveau nevoie de reparaţii“, a precizat edilul Craiovei.
Citește și Investiţiile Primăriei Craiova, subiect de contre în Consiliul Local
