Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a obținut o nouă donație de carte pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Colecția „Biblioteca Română din Freiburg”.
Alcătuită din cărţi, reviste și obiecte cu o valoare simbolică inestimabilă și cu un mare potenţial muzeal, Colecția „Biblioteca Română din Freiburg” cuprinde inclusiv o serie de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, „o parte importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil”.
Înfiinţată pe 1 mai 1949, Biblioteca Română din Freiburg (zece ani mai târziu şi Institut Român de Cercetare) este o instituție simbolică a exilului românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, de documente și de obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din diaspora.
Biblioteca din Freiburg deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă precum:
- manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu (donat de familia dinastică de Hohenzollern)
- manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Mircea Eliade, George Enescu, Elena Văcărescu, Vintilă Horia, Regina Maria, Basil Munteanu, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, G. Racoveanu, Liviu Rebreanu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu ş.a.
Biblioteca Română din Freiburg
Fondul de carte al Bibliotecii din Freiburg este unul absolut impresionant, fiind dublat de manuscrise inedite şi tipărituri cu o circulaţie extrem de restrânsă care-şi aşteaptă cercetătorii şi editorii. Acest patrimoniu este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia, între care se regăsește „costumul muscelean purtat de regina poetă Carmen Syilva [Regina Elisabeta a României]” şi, în aceeaşi vitrină, „se află mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, moartă la o vârstă fragedă”, precum şi un alt costum muscelan complet, „care a aparţinut cândva familiei Haşdeu”. Instituţia deţine şi lucrări plastice realizate de: Nina Batalli, Dimitrie Berea, Eugenia Caragaţă, Eugen Ciucă, Eugen Drăguţescu, N. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Alexandru Istrati, Ion Mirea, Theodor Pallady, Magdalena Rădulescu, J. A. Steriadi, G. Tomaziu, dar şi o impresionantă colecţie numismatică.
Biblioteca Română din Freiburg a desfăşurat de-a lungul timpului patru tipuri majore de activitate: biblioteconomică, editorială, muzeografică şi ştiinţifică. După zece ani de existenţă, în care a exercitat mai ales primele două funcţii, susţinute însă de un efort ştiinţific sincronizat cu tendinţele din Germania „occidentală”, Bibliotecii i-a fost recunoscut şi statutul de „Institut de cercetări ştiinţifice”, având din 1959 şi titulatura „Institutul Român de Cercetări”, bucurându-se de un „Comitet de Patronaj al «Cercului de Prieteni ai Bibliotecii şi Institutului Român de Cercetări», format din W. Theodor Elwert (Mainz), Hugo Friedrich (Freiburg), Ernst Gamillscheg (Tübingen), Wilhelm Giese (Hamburg), Artur Hartmann (Freiburg), Walter Hoffmann (München) şi Julius Wilhelm (Tübingen)”.
