Colectivul Gazetei de Sud regretă trecerea în nefiinţă a fostului coleg VIOREL FORŢAN, om de litere, apreciat pentru scrierile sale, o mare personalitate a Craiovei şi a Olteniei.
Dan Lupescu a publicat vara trecută, volumul Suprarealist român de secol XXI: VIOREL FORȚAN, apărut inițial într-un serial de 18 episoade în Revista FLACĂRA lui Adrian Păunescu.
A fost, cronologic, primul redactor șef al cotidianului Gazeta de Sud, lansat în Bănie, la 15 martie 1995. Apoi, ani de zile, director al Tipografiei și al Editurii de Sud. Mâna dreaptă a olteanului de ispravă George Constantin Păunescu.
Despre Viorel Forţan
„Craioveanul nostru pur sânge, Viorel Forțan, s-a școlit, în copilărie, la Academia de pe str. George Enescu: Sineasca, iar în adolescență – prin Semiramidele moșiei stră-stră-bunilor lui Al. Macedonski, unde dăinuiește, de 75-80 de ani, Grădina Botanică din Craiova, pe strada cu nume de haiduc legendar: Iancu Jianu.
Degustător fervent al poeziei, teatrului și artelor plastice -, inginerul geolog Viorel Forțan a intrat furtunos pe piața editorială grație ochiului viu, deschiderii umaniste a universitarului Florea Firan (laureat al Academiei Române în 1994), fostul său profesor de Română, neobosit editor, din 2002 încoace, care i-a girat, la Editura Scrisul Românesc din Craiova, trei frapante volume reunite într-o casetă cu coperte portocalii, sub genericul Cutia neagră.
Apetitul pentru poezia modernă, postmodernistă, dar mai ales avangardistă, ca și pentru sculptura lui BRÂNCUȘI, consonanța cu pictura de originalitate șocantă a lui Picasso, De Chirico, Dali, Magritte transpar din cele trei volume ale lui Viorel Forțan, apărute în anii 2012, 2016, 2017.
Spre sfârșitul anilor de liceu – aici, în Cetatea Băniei, la Colegiul Național Nicolae Bălcescu, azi: Carol I – și în toți cei cinci ai studenției, în București, a învățat de la matematicianul-poet Ion Barbu, ce înseamnă poemul concentrat, ispita încifrării, dar și „expresia sobră”, „orgolios prețioasă”.
De asemenea, Lucian Blaga și George Bacovia au contribuit, concomitent, la modelarea profilului său de creator.
Condoleanţe
Acum, la despărțirea de trupul de humă al prietenului Viorel Forțan, ne rezumăm să afirmăm că – mai ales în anii din urmă – NU a făcut un secret din a evoca, din când în când, chipul luminos al regretatei sale soții, trecută în eternitate acum vreo 20 de ani, și de a se mândri cu UNICUL său stâlp de Lumină, în afară de DUMNEZEU: Fiica sa cu nume de împărăteasă, Livia, strălucită licențiată în spaniolă, pilon viguros al Institutului Cervantes din București, după stagii de carieră profesională eclatantă în Japonia.
Mai ales în ultimii ani, Viorel mi-a lăsat impresia că trăiește sub zodia lucidității crunte, conform căreia „Timpul trece peste noi cu nepăsarea hoțului grăbit” (Shakespeare)“.
Ne alăturăm lui Dan Lupescu, care a creionat în cuvinte pline de profunzime, personalitatea fostului nostru coleg VIOREL Forţan şi îi spunem:
„Acum, la despărțire, să rostim cu toții, zamolxian:
Drum lin în Lumină, Frate Viorel!“
