Am un respect deosebit faţă de teoria lui Sigmund Freud (1856-1939) privind visele ca situaţii mentale la nivelul subconştientului, dar în acest articol mă voi referi la visurile ca proiecte umane, asumate conştient şi adesea profund motivate.
Apelând la minunatul izvor de înţelepciune al Mitologiei Antice, îl voi evoca pentru început pe Icarus, fiul lui Daedalus, creatorul Labyrinthului, care a dorit să plece din Insula Creta cu ajutorul unor aripi de ceară, create de talentatul său tată; neluând în seamă sfatul acestuia de a nu zbura prea aproape de Soare, călătoria lui Icarus s-a sfârşit tragic, acesta pierzându-şi viaţa printre apele şi stâncile Mării învolburate.
Istoria adevărată a scriitorului satiric roman Lucian, multe episoade din O mie şi una de nopţi şi Teologus Autodidactus a lui Bin Al Nafis din secolul al XIII-lea au marcat pregnant biografia literaturii universale. În veacurile următoare, alte scrieri au pasionat pe cititorii de toate vârstele: Noua Atlantidă de Francis Bacon; Somnium de Johanes Kepler; Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift; Visul lui Platon de Voltaire; Frankenstein de Mary Shelley; Neasemuita aventură a lui Hans Pfaall de Edgar Allan Poe ş.a.
Inventatorul şi publicistul american Hugo Gernsback (1884-1967) este cel care a introdus sintagma science fiction/S.F., scriind următoarele: “Prin S.F. eu înţeleg genul de romane ale lui Jules Verne, H.G. Wells şi Edgar Allan Poe – o fermecătoare poveste de dragoste, îmbinată cu un fapt ştiinţific şi o viziune profetică… Noile aventuri care ni se înfăţişează nu sunt deloc imposibile pentru realizarea lor de mâine.”.
Jules Verne (1828-1905) a lucrat timp de patru decenii la Călătoriile extraordinare, scriind 62 romane şi 18 nuvele. Iată unele titluri: Cinci săptămâni în balon; O călătorie spre Centrul Pământului; De la Pământ la Lună; Douăzeci de mii de leghe sub mări; Ocolul Pământului în optzeci de zile; Robur Cuceritorul. Lui Jules Verne i-am dedicat aceste aforisme: “Pe Lună, astronauţii au văzut urme de paşi; erau paşii scriitorului Jules Verne.”; “Timpul a dovedit că previziunile lui Jules Verne nu au fost simple bali-verne.”.
De asemenea, multe romane de anticipaţie poartă semnătura lui H.G. Wells (1866-1946): Omul invizibil; Maşina timpului; Războiul lumilor; Primii oameni pe Lună; Insula doctorului Moreau; În zilele cometei; Hrana Zeilor şi cum a ajuns pe Pământ. În nota premoniţiei, Wells afirmase: “Văd dezvoltarea cunoaşterii şi creşterea puterii oamenilor. Văd posibilităţi din ce în ce mai mari pentru viaţă şi nu văd nicio limită.”.
Pleiada autorilor literaturii de anticipaţie de pe toate meridianele globului a cuprins pe: Philip Francis Nowland; Isaac Asimov; Ivan Efremov; Robert Heinlein; Stanislaw Lem; Frank Herbert; Anne McCaffrey; William Gibson; Neal Stephenson ş.a. În spaţiul literar românesc s-au afirmat: Felix Aderca; Ion Hobana; Sergiu Fărcăşan; Vladimir Colin; George Anania; Radu Nor; I.M. Ştefan; Romulus Bărbulescu; Alexandru Mironov.
Din beletristica universală am ales aceste versuri ale poetului american Langson Hughes (1901-1967) despre vise în accepţiunea de visuri: “Ţine-te aproape de vise./Dacă visele mor,/Viaţa este o pasăre cu aripi frânte,/Refuzată de cer şi de zbor./Ţine-te aproape de vise,/Dacă visele se duc, dacă le pierzi,/Viaţa e un câmp sterp,/Îngheţat în zăpezi.”.
Anumite visuri au pătruns în domeniul doctrinar. În unele ţări europene aşa-numitul “socialism utopic” a avut ca reprezentanţi iluştri pe: Thomas More (1478-1535) cu Utopia; Tommaso Campanella (1568-1639) cu Cetatea Soarelui; Henri de Saint-Simon (1760-1825) cu Scrisori ale unui locuitor al Genevei către contemporanii săi; Robert Owen (1771-1858) cu O nouă concepţie a societăţii; Charles Fourier (1772-1837) cu Noua lume industrială şi societară.
Conceptul American Dream/Visul American a desemnat un ansamblu de valori şi idealuri cum sunt: democraţia; libertatea; egalitatea; drepturile fundamentale ale omului. La originea acestuia se află Declaraţia de Independenţă, ratificată la 4 iulie 1776 în care se stipula că toţi oamenii sunt creaţi ca fiinţe egale, având dreptul la viaţă, la libertate şi la fericire.
Peste aproape două veacuri, intra pe porţile de aur ale retoricii universale discursul I have a dream/Am un vis, rostit de pastorul de culoare Martin Luther King Jr. în ziua de 28 august 1963, în cadrul unui amplu marş de protest antirasial, organizat la Lincoln Memorial din Washington, D.C. Vizitând în vara anului 1996 monumentul emblematic împreună cu soţia mea Maria Cornelia, ne-au revenit în minte aceste cuvinte din celebrul discurs: “În urmă cu o sută de ani, un mare american, la a cărui umbră ne aflăm acum, a semnat Proclamaţia Emancipării. Acest decret de referinţă a venit ca un mare far al speranţei pentru milioanele de sclavi de culoare, care fuseseră pârjoliţi în flăcările unei injustiţii ofilite. El a venit ca o zi veselă ce punea capăt nopţii îndelungate a captivităţii lor.”.
Oratorul declara în continuare: “Eu încă am un vis. Este un vis adânc înrădăcinat în Visul American.”. Apoi, prin sintagma repetitivă: “Am un vis”, Martin Luther King Jr. exprima următoarele speranţe: *“într-o zi, pe colinele roşcate ale Georgiei, fiii foştilor sclavi şi fiii foştilor stăpâni ai sclavilor vor reuşi să stea împreună la masa frăţiei”; *“odată, chiar statul Mississippi, înăbuşit de căldura injustiţiei, înăbuşit de căldura opresiunii, se va transforma într-o oază a libertăţii şi dreptăţii.”; *“cei patru copilaşi ai mei vor trăi, într-o zi, într-o naţiune în care ei nu vor fi judecaţi după culoarea pielii, ci după conţinutul caracterului lor.”; *“într-o zi, în Alabama, …fetiţele şi băieţii de culoare vor putea să-şi strângă mâinile cu fetiţele şi băieţii albi, ca fraţi şi surori.”; *“odată, fiecare vale va fi înălţată, fiecare colină şi munte vor fi micşorate, locurile aspre vor deveni netede, iar locurile întortocheate vor deveni drepte şi Gloria lui Dumnezeu va fi dezvăluită în întreaga ei măreţie.”. Cuvintele: “Să răsune libertatea!” primeau din partea pastorului aceste concretizări geografice: colinele din New Hampshire; munţii New York-ului; înalţii Alleghenies din Pennsylvania; Rockies din Colorado; culmile Californiei; Stone Mountain al Georgiei; Lookout Mountain din Tennessee; dealurile din Mississippi.
Fostul preşedinte american John F. Kennedy spunea în aceeaşi perioadă: “Problemele lumii nu pot fi rezolvate de către scepticii sau cinicii al căror orizont este limitat la realităţile evidente. Avem nevoie de oameni care pot visa la lucruri care nu au existat încă niciodată.”.
Pe de altă parte, “visul de aur al omenirii” a reprezentat un slogan al propagandei şi ideologiei comuniste a ultimelor decenii ale veacului trecut, inclusiv pe plaiurile mioritice. Despre acesta am scris cândva următoarele cugetări: “Pentru a impresiona masele populare, «visul de aur al omenirii» avea mare nevoie de «bărbile» lui Karl, Friedrich şi Vladimir.”; “Cu «Capitalul» său, Marx a finanţat, decenii de-a rândul, industria visurilor.”.
Science fiction a stimulat enorm industriile cinematografiei şi televiziunii. De la filmul Metropolis (1927) al lui Fritz Lang, marile şi micile ecrane ale Mapamondului au difuzat filme şi seriale cu profil similar, inclusiv desene animate, printre care: Godzilla; Planeta Maimuţelor; Războiul Stelelor; Jurassic Park; Omul păianjen; Star Trek; Matrix; Terminatorul; Extraterestrul/E.T.; Legenda vie; Mad Max; Drumul furiei; Prizonier în timp; Maşinării infernale; Avatar ş.a.
O calitate esenţială a fiinţei umane constă în a avea visuri, nu doar vise. Important este ca acestea să fie realizabile şi – mai mult decât atât – realizate.
Dan Mihai Bârliba
Citeşte şi: Premierul Nicolae Ciucă, așteptat la Târgu Jiu
