Sfânta Parascheva a fost sărbătorită sâmbătă, 14 octombrie, de creștinii ortodocși. Iaşiul a devenit unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din estul Europei. Mii de oameni vin cu credinţă, în fiecare toamnă, să se roage la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva este puţin cunoscută, în pofida preocupărilor deosebite, mai ales ale feţelor bisericeşti, pentru realizarea unei biografii cât mai amănunţite a celei care a devenit una dintre cele mai venerate figuri sfinte în întreaga Peninsulă Balcanică şi în România.
Informaţiile istorice despre viaţa sfintei sunt, astfel, puţine şi târzii faţă de perioada în care a trăit. Prima biografie a fost tradusă în limba română în timpul secolului al XVI-lea. Aceasta este cunoscută sub numele de Codex Sturzanus, în cadrul căreia cuvioasa apare sub numele de Sf. Petka, după cum era numită în rândul sârbilor şi al bulgarilor, dar şi ca Sf. Vineri, apelativ foarte folosit de poporul român.
Parascheva, fata bogată cu suflet mare
Din puţinele informaţii disponibile, ştim că Parascheva a trăit cândva în secolul al XI-lea. A fost născută la Epivat (azi Selimpaşa, în Turcia) într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini. Un frate de-ai a devenit călugăr şi episcop al bisericii bizantine. Mergând regulat la biserică, copila Parascheva avea să fie tot mai impresionată de predicile preoţilor şi, mai ales, de textul Evangheliei. Mărturiile târzii despre viaţa sfintei au consemnat faptul că pe când avea în jur de 10 ani, Parascheva a auzit citindu-se în biserică din Evanghelia după Marcu. Versetul „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) a impresionat-o într-atât de mult încât a împărţit săracilor toate hainele pe care le purta. Astfel de gesturi deveniseră o obişnuinţă pentru Parascheva, contrar opiniilor părinţilor ei.
Citește întreg articolul pe Historia.
Citește și: Ce formă au, de fapt, planetele?
