Personalitatea scriitorului Marin Sorescu va fi sărbătorită la Naționalul craiovean, care-i poartă numele din anul 2005. Vor avea loc o serie de evenimente care vor celebra posteritatea operei unui scriitor-fanion al literaturii române și europene.
În perioada 27-29 februarie, Teatrul Național Craiova organizează „Zilele Marin Sorescu la Național”, în colaborare cu trei teatre din România.
Pe 27 februarie, la sala „Ion D Sîrbu”, va avea loc reprezentația spectacolului „Iona”, producție a Teatrului Dramaturgilor Români, coordonare scenică Victor Ioan Frunză.
Pe 28 februarie, tot la sala „Ion D. Sîrbu”, Teatrul Elvira Godeanu din Târgu Jiu prezintă spectacolul „Sus, la Lilieci”, scenariu Ana Maria Nistor, regia Florin Liță.
Pe 29 februarie, data nașterii scriitorului, care ar fi împlinit 88 de ani în 2024, spectatorii craioveni vor putea viziona, în premieră națională, la sala „Amza Pellea”, spectacolul „Viziunea vizuinii”. Este un proiect în care sunt implicați:
- Simona Măicănescu (actriță),
- Victor Solomon (muzică),
- Alexandru Dabija (regizor),
- Doina Levintza (scenografie).
Spectacolul va fi produs de Fundația „Marin Sorescu” (director, Radu Sorescu).
Viziunea vizuinii, „roman într‑o doară”
În 1982, Marin Sorescu publica Viziunea vizuinii, „roman într‑o doară”, alcătuit din capitole purtând mottouri „întâmplătoare” şi cuprinzând două volume de versuri inedite: Ţoiuri şi Ventuze. „
Viziunea vizuinii îmi întăreşte convingerea că Sorescu face parte din contingentul marilor scriitori români lansaţi la apogeul regimului comunist care au ştiut să folosească marja de libertate oferită de prestigiul lor literar şi de variaţiile de temperatură ale diferitelor anotimpuri ale regimului pentru a spune câte ceva adevărat despre colectivizare, despre viaţa muncitorilor, despre şantiere, navetişti, satele româneşti sau deţinuţii politici. Pe lângă acest lucru, Marin Sorescu are meritul de a fi fost „optzecist” înainte de optzecişti, arătând că se poate face postmodernism „ţărănesc” – după cum Brâncuşi făcuse modernism ţărănesc – şi demonstrând astfel că nu e nevoie ca poezia ludic‑postmodernă să fie asociată opţiunilor politico‑ideologice urban‑cosmopolite, adică unei re‑ciocoizări a scriitorimii româneşti“, a scris Mircea Platon în revista Contemporanul, în septembrie 2021.
Citește și: Salariații din asistență socială își cer drepturile în stradă!
