Ecaterina Teodoroiu și-a dat viaţa cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru a obţine apoteoze de vorbe, ci pentru că aşa cerea inima ei, pentru că aşa credea sufletul ei că se împlineşte datoria vieţii.
Aceea care în vitejia ei comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-şi îndemna ostaşii cu vorbele: «Înainte, băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!» are drept din clipa aceea la cinstirea veşnică a unui nume neuitat de camarazi.” – iată ce se scria în Ordinul de zi nr. 1 din 23 august 1917 al Regimentului Lupeni. Subiectul era o tânără căzută la datorie în lupta pentru eliberarea ţării sale; se numea Ecaterina Teodoroiu.
Ea a văzut lumina zilei la 14 ianuarie 1894 în satul Vădeni, astăzi un cartier al Municipiului Târgu Jiu într-o familie modestă de agricultori olteni care mai aveau alţi cinci feciori şi două fiice. A început studiile la şcoala primară din acel sat şi le-a continuat la altă şcoală din Târgu Jiu, perioadă de când datează schimbarea numelui ei în “Ecaterina Teodoroiu” din numele avut la naştere (Cătălina Vasile Toderoiu).
A studiat la o şcoală de infirmiere din Bucureşti
A continuat să studieze până în 1909 la Şcoala Româno-Germană din Târgu Jiu, iar după aceea la un gimnaziu-pension şi la o şcoală de infirmiere din Bucureşti. Atunci dânsa a contactat pe primii cercetaşi din România intrând în cohorta “Păstorul Bucur”; după izbucnirea Primului Război Mondial s-a transferat la cohorta “Domnul Tudor” din Târgu Jiu.
După intrarea României în război familia sa a cunoscut evenimente tragice: trei dintre fraţi (un sublocotenent în rezervă la Regimentul 7 Călăraşi; un locotenent la Regimentul 5 Vânători; un caporal în Regimentul 18 Gorj) au căzut în luptele cu inamicul, iar tatăl ei a fost luat prizonier. Din dorinţa de a-şi răzbuna familia distrusă Ecaterina a cerut permisiunea comandantului Diviziei a II-a ca să fie acceptată într-o unitate de combatanţi în primele linii ale frontului după ce activase ca asistentă medicală în Gorj.
Fapte eroice
Urmează o serie de fapte eroice din toamna anului 1916 ale tinerei Ecaterina:
- 10 octombrie – se află în trupele Armatei Române comandate de generalul Ion Dragalina care au respins o puternică ofensivă germană;
- 14 octombrie – participă la respingerea atacului unei companii bavareze peste Munţii Gorjului;
- 18 octombrie – este luată prizonieră de inamic, dar reuşeşte să evadeze împuşcând santinela germană care o însoţea;
- noiembrie – în luptele de la Filiaşi este rănită de două gloanţe inamice la piciorul drept, iar după 9 zile este din nou rănită la coapsă de spărturi de obuze; după o perioadă de tratamente succesive la Craiova, Bucureşti şi Iaşi Ecaterina revine pe front unde îngrijeşte numeroşi răniţi români. La 16 martie 1917 pentru meritele sale eroice Ecaterina Teodoroiu este distinsă cu Medalia “Virtutea Militară de Război”, clasa a II-a.
A revenit pe front în vara anului 1917 când la 20 august Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte reuşise să ocupe poziţiile în tranşeele de pe Dealul Secului în zona localităţii Muncelu. În seara de 22 august în cursul unui atac declanşat de armata germană, dar respins de trupele române ea este împuşcată în inimă când se afla în fruntea plutonului comandat ca sublocotenent, murind eroic. Avea doar 23 de ani.
Voluntara Ecaterina Teodoroiu a împușcată în inimă
În Ordinul de zi nr. 1 citat la începutul articolului de faţă se arăta: “În timpul ciocnirii de ieri noaptea pe Dealul Secului a căzut în fruntea plutonului său, lovită în inima ei generoasă de două gloanţe de mitralieră, voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a 7-a. Pildă clară a unui cald entuziasm unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o cu drept cuvânt «Eroina de la Jiu» şi-a dat jertfa supremă lipsită de orice trufie, de orice deşartă ambiţie numai din dragostea de a apăra pământul Ţării acesteia, cotropite de duşmani. Ecaterina Teodoroiu a fost la înălţimea celor mai viteji apărători ai Ţării sale şi i-a întrecut prin puterea cu care, înfrângând slăbiciunea femeiască, a ştiut să dovedească vigoarea bărbăţiei de trup şi de suflet şi calităţile întregi ale unui ostaş îndrăzneţ, neobosit şi plin de entuziasmul de a se face folositoare cu orice preţ.
Aceea care a luptat ca un viteaz din alte vremuri la Târgu Jiu, aceea care şi-a desfăşurat energia rară împotriva morţii albe care a secerat pe camarazii ei bolnavi de tifos exantematic porneşte din nou în luptă cu un avânt renăscut, cu nădejdea că va contribui şi ea la opera cea mare a revanşei la a cărei pregătire a luat parte foarte activă, conducând instrucţia. A căzut înainte de a ajunge la ţelul acestei revanşe.”.
Astăzi marea noastră eroină se odihneşte într-un Mausoleu din centrul Municipiului Târgu Jiu, realizat de o distinsă ucenică a Maestrului Constantin Brâncuşi, Miliţa Pătraşcu. Monumentul din travertin italian (lungime 2,90 metri, lăţime 1,60 metri şi înălţime 2,10 metri) are o formă de sarcofag fiind aşezat pe un postament cu trei trepte. Într-un basorelief sunt înfăţişate scene din viaţa şi activitatea militară ale Ecaterinei Teodoroiu.
Monumente amplasate în diverse locuri ale ţării în memoria Ecaterinei Teodoroiu
Amintirea marii eroine a Olteniei şi a întregii Românii a fost onorată de mai multe monumente amplasate în diverse locuri ale ţării pe care a iubit-o atât de mult până la sacrificiul suprem. Descriu câteva dintre acestea cu menţiunea că pe unele dintre ele le-am vizitat împreună cu familia mea.
Monumentul de la Slatina
Monumentul de la Slatina, sculptat de Dumitru Măţăoanu şi inaugurat la 31 mai 1925 a fost primul din ţară dedicat eroinei noastre. Pe un piedestal în stil baroc se află statuia de bronz în mărime naturală a Ecaterinei Teodoroiu cu mâna stângă ţinând arma în cumpănire, iar în mâna dreaptă ridicată având o cască ostăşească. Pe soclul statuii sunt prezentate coroana şi drapelul României.
Monumentul Eroilor de la Azuga
Monumentul Eroilor de la Azuga, sculptat în anul 1937 de Ioan Iordănescu, este compus din două grupuri statuare: în dreapta o femeie simbolizând Patria sprijină un soldat rănit; în stânga Ecaterina Teodoroiu în uniformă militară în momentul când ea este lovită de un glonţ ucigaş, aflată lângă un soldat sprijinindu-se de un tun.
Monumentul de la Brăila
Monumentul de la Brăila/sculptor Vasile Ionescu-Varo are la baza soclului o placă de bronz unde este gravată următoarea inscripţie: “Sublocotenent, Erou Ecaterina Teodoroiu căzută în luptele de la Mărăşeşti, august 1917”. Monumentul a fost inaugurat în anul 1928.
Statuia de la Târgu Jiu
Statuia de la Târgu Jiu a fost executată de sculptoriţa Iulia Oniţă şi amplasată în anul 1978 pe Bulevardul care îi poartă numele vis-à-vis de Şcoala Generală “Ecaterina Teodoroiu”. Monumentul Biruinţei de la Tişiţa, înalt de 2,50 metri şi turnat în bronz de artistul Oscar Han în 1934 o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului. Iniţiatorul acestui monument a fost Pamfil Şeicaru care a oferit toate fondurile necesare. La inaugurare au fost prezenţi Regele Carol al II-lea al României şi fiul său Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.
Bustul realizat din bronz în 1994 de sculptorul Florin Musta este montat pe un soclu de marmură şi amplasat pe Aleea personalităţilor istorice de pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti.
Monumentul din anul 1972 aflat în proximitatea satului Muncelu/comuna Străoane, în dreapta şoselei către localitatea Soveja are montat pe partea frontală a soclului un basorelief al Ecaterinei Teodoroiu sub care se găseşte inscripţia: “Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea Patriei la 22 august 1917 sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.”; autorul Monumentului a fost sculptorul D. Iliescu. *Monumentul de la Bucureşti, operă din bronz aartistului Valentin Duicua fost dezvelit în octombrie 2023 pe Şoseaua Panduri. Ecaterina Teodoroiu este prezentată cu o cunună de lauri în mâna dreaptă şi cu steagul regal în mâna stângă.
Pe lângă memoria bronzului sau a marmurei memoria peliculei conţine două filme româneşti dedicate marii noastre eroine: Eroina de la Jiu/1931 în regia lui Ion Niculescu-Brună şi Ecaterina Teodoroiu/1978 în regia lui Dinu Cocea. Splendidă continuitate a respectului faţă de istoria neamului nostru, exprimat prin mesajele cinematografiei!
Autor Dan Mihai Bârliba
Citește și: (VIDEO) Dolj: Accident mortal în afara localității Coțofenii din Dos
