În ţara asiatică imensă cât un continent am ajuns de câteva ori cu prilejul unor acţiuni oficiale. Starea firească de oboseală generată de îndelungatele voiaje aeriene nu a afectat dorinţa mea de a vizita anumite obiective turistice din trei metropole indiene, străduindu-mă şi reuşind de fiecare dată sa înving efectele diferenţelor dintre fusurile orare. În acest articol voi reda doar unele amintiri, fiind recunoscător celor doi prieteni fideli care m-au însoţit în permanenţă: carnetul de însemnări şi aparatul de fotografiat.
i) New Delhi
*Fortul Roşu a fost construit de Împăratul mogul Jahan Shan care a mutat în anul 1638 capitala Imperiului de la Agra la Delhi. Denumirea acestui monument provine de la zidurile înalte între 20 şi 35 de metri, decorate cu plăci ceramice de culoare roşie care se întind pe 2 kilometri. Una dintre încăperile Fortului este Sala Audienţelor din marmură împodobită cu pietre preţioase. Mi-au mai reţinut atenţia Tronul Păun încrustat cu nestemate şi Palatul Culorilor/Rang Mahal ce găzduia odinioară camerele soţiilor şi ibovnicelor Împăratului unde se păstrează o superbă fântână arteziană din marmură sub forma unui lotus.
*Poarta Indiei înaltă de 42 de metri este un Arc de Triumf ridicat în memoria celor 70 de mii de soldaţi indieni care au murit alături de militarii britanici în Primul Război Mondial. Piatra de temelie a monumentului a fost pusă în 1921 de Ducele de Cannaught.
*Mormântul Împăratului Humayun datează din anul 1565, fiind ridicat de văduva acestuia, Hemida Bagum. Cunoscut şi sub denumirea de Mormântul Omului Perfect, monumentul roşu, prevăzut cu multe cupole supraetajate şi înconjurat de alei şi fântâni arteziene este un exemplu de artă persană.
*Moscheea Jama Majid a fost construită în 1644 putând adăposti circa 25 de mii de credincioşi musulmani. Are 4 Turnuri şi 2 Minarete înalte de 40 de metri care sunt decorate cu plăci de ceramică şi marmură albă. Se spune că la ridicarea acelei Moschei au contribuit 6.000 de lucrători.
*Minaretul Qutub înalt de 73 de metri a luat fiinţă în anul 1193 conţinând 5 nivele prevăzute fiecare cu un balcon având diametrul de 15 metri.
*Reşedinta Bawan Birla este Casa Memorială “Mahatma Gandhi” unde acesta locuia atunci când venea la New Delhi în diferite vizite sau la anumite manifestări. În acea vilă se păstrează multe obiecte personale, cărţi, ziare şi fotografii. M-a impresionat enorm camera sa de rugăciune unde marele om politic a fost asasinat în anul 1948.
*Observatorul Astronomic “Jantar Matar” reprezintă o dovadă istorică a preocupărilor gânditorilor indieni pentru cunoaşterea corpurilor cereşti. Cel pe care l-am vizitat este unul din cele 5 observatoare construite în timpul domniei lui Sawai Jai Singh al II-lea (1724-1730) după destrămarea Imperiului Mogul ca urmare a morţii Împăratului Aurangzeb.
*Gurudwara Bangla Sahib este un cunoscut lăcaş de cult ce impresionează prin cupola sa aurită purtând în vârf o lance ca simbol al comunităţii sikh. În anul 1783 edificiul a fost transformat într-un “aşezământ al bunăvoinţei” având o cantină pentru săraci, o şcoală, un spital şi o bibliotecă – toate funcţionând prin munca şi aportul financiar ale unor voluntari.
ii) Kolkata/Calcutta
*Catedrala “Sfântul Pavel” construită în 1847 are o arhitectură ce îmbină stilurile hindus şi gotic. Dimensiunile sale sunt impresionante, iar interiorul se remarcă prin sculpturile de lemn şi picturile înfăţişând episoade din viaţa Sfântului Pavel.
Memorialul Victoria este un edificiu grandios de marmură albă ridicat în perioada 1906-1921 în amintirea Reginei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Împărăteasa Indiei, Victoria (1819-1901).
Memorialul Victoria, foto: Subhrajyoti07, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
*Templul Zeiţei Kali ce datează de la începutul secolului al XIX-lea este decorat cu motive simbolizând penele de păun şi florile multicolore. Templul găzduieşte 12 Altare. Pe una dintre laturi ce duce spre râul Hoogly sunt amenajate trepte utilizate de credincioşii hinduşi pentru băile ritualice.
*Fortul William a fost construit de englezii aflaţi într-o competiţie cu francezii pentru controlul comerţului în India. Ridicarea acelui Fort a generat nemulţumirea guvernatorului Provinciei Benghali care a ordonat imediat un atac militar surprinzător împotriva englezilor retraşi în zona portului; mulţi dintre ei au fost ucişi sau întemniţaţi într-un mic spaţiu unde au murit asfixiaţi. Englezii s-au răzbunat atacând Fortul şi ocupându-l în ianuarie 1757.
*Palatul de Marmură construit de un mare latifundiar indian în cursul anului 1835 a utilizat peste 100 de tipuri de marmură în principal italiană. Are o superbă grădină unde am putut admira numeroase statui printre care cele ale unor Zeităţi hinduse, Sfintei Maria, Mântuitorului Iisus şi a exploratorului spaniol Cristofor Columb.
*Casa “Maica Tereza” se caracterizează printr-o simplitate desăvârşită; pot fi văzute câteva piese modeste de mobilier din lemn şi unele obiecte personale printre care un crucifix, o pereche de sandale şi un sari tradiţional. Nu lipseşte din acea încăpere un portret alb/negru al Maicii Tereza căreia în anul 1979 i-a fost decernat “Premiul Nobel pentru Pace”. Într-un articol anterior publicat în “Curierul Naţional” am evocat scurta mea întâlnire memorabilă cu distinsa personalitate a religiei.
*Casa “Rabindranath Tagore” găzduieşte astăzi un interesant muzeu unde se află peste 60 de picturi semnate de marele gânditor indian, manuscrise ale sale, cărţi publicate în multe ţări. Am vizitat cu mare respect acel spaţiu cultural de referinţă, ştiind că Tagore fusese prima personalitate din întreaga Asie care primise “Premiul Nobel pentru Literatură”.
iii) Mumbai/Bombay
*Poarta Indiei a văzut lumina zilei în anul 1924 spre a marca venirea Regelui George al V-lea pentru încoronarea sa ca Împărat al Indiei în decembrie 1911. Monumentul din bazalt este construit în stilul indo-islamic şi are o înălţime de 26 de metri. Pe aici s-au retras oficial trupele engleze din India în ziua de 28 februarie 1948.
*Templul Mumba Devi este asociat cu redenumirea metropolei indiene. Legenda spune că un dragon uriaş pe nume Mumbaraka teroriza pe toţi locuitorii satului; aceştia s-au rugat Zeului Brahma, iar el le-a trimis opt Zeiţe curajoase şi înarmate care au reuşit să răpună fiara periculoasă şi agresivă.
*Templul Shree Sidhivinaya este un lăcaş hindus dedicat Zeului Ganesh. Edificiul de cult este printre cele mai ornamentate clădiri pe care le-am vizitat în toate călătoriile mele, dându-mi impresia că mă găsesc în faţa unei imaginare dantelării strălucitoare din pietre colorate şi din multe sculpturi superbe.
Templul Shree Sidhivinaya, foto: L1CENSET0K1LL, Public domain, via Wikimedia Commons
Mărturisesc că nu am ajuns la Taj Mahal, nefiind niciodată în India în ipostaza de turist. Cred, însă, că cele văzute în deplasările mele au însemnat un fel de recompensă estetică de primă mărime pentru ceea ce reprezintă cultura şi civilizaţia acestui subcontinent.
Manifestând un anumit sentiment firesc de invidie faţă de marele gânditor român Mircea Eliade care a cunoscut India în multe dintre minunile, contrastele şi enigmele sale, voi încheia, totuşi, articolul meu cu câteva din însemnările sale cuprinse în cartea India publicată în anul 1934: “Pe cât de zvăpăiată şi congestionată ziua, pe atât este de sobră noaptea. Şi nu ai senzaţia că te afli într-un oraş adormit, ci într-o imensă comunitate care şopteşte în taină, care veghează sau se roagă. Câte o fereastră luminată, câte o chemare, câte un foşnet, acolo unde n-ai fi bănuit că veghează oameni, te fac să simţi că viaţa nu s-a stins, ci s-a recules şi afli că în fiecare casă pâlpâie aceeaşi milenară viaţă familială, acelaşi veghi de noapte.”.
Autor Dan Mihai Bârliba