*“Muzica de film ca şi muzica de operă se înscriu în linia dramatico-muzicală care face apel la poezie, la idei, la poveşti şi le exprimă în note, în sunete, în construcţii muzicale. Cinema-ul este o formă de spectacol, oarecum recentă în istoria muzicii, de vreo 100-150 de ani şi de la apariţia lui a înlocuit oarecum opera care a devenit un fel de patrimoniu al trecutului.”;
*“Se scriu tot mai puţine opere contemporane. În orice caz ele au intrat mult mai puţin în memoria spectatorilor de astăzi şi sunt tot un fel de moştenire a trecutului care se prelungeşte. Muzicile nou create – muzica de film, pentru disco, radio, pentru televiziune – au o importanţă foarte mare fiindcă sunt create pentru mijloacele actuale de difuzare.”;
*“Personal eu fac din ce în ce mai mult muzici cu o culoare simfonică. Am integrat tot acest aport al noilor instrumente electronice în nomenclatura orchestrei simfonice, adică le consider ca un aport foarte interesant, dar fără să înlocuiască nomenclatura de bază a unei orchestre care rămâne, totuşi, orchestră simfonică. Ea este unul dintre cele mai ample instrumente.”;
*“Eu în România nu eram preocupat de muzica de film, ci mă interesa muzica în sensul larg al cuvântului: simfonică, populară, de jazz, de toate soiurile pe care le-am descoperit încetul cu încetul, dar muzica de film mai puţin pentru că nu prea o cunoşteam în România. Am descoperit existenţa acestui gen muzical când am venit în Occident şi am început să lucrez pentru discuri, cinema şi televiziune.”;
*“Pe lângă muzicile de film care au reprezentat pentru mine, totuşi, 50-60 de ani de activitate intensă, am avut posibilitatea şi ocazia să fac şi alte piese concertante pentru vioară şi orchestră, violoncel şi orchestră, cvartet de coarde, muzică de cameră pentru toate instrumentele, muzică de balet, fără să uit chiar domeniul operei.”.
Acestea sunt câteva pasaje din interviul pe care Vladimir Cosma l-a acordat în aprilie 2016.
Marele violonist, dirijor şi compozitor român supranumit “Mozart al celei de-a VII-a Arte” a văzut lumina zilei la Bucureşti pe 13 aprilie 1940 într-o familie de muzicieni: tatăl Theodor era pianist şi dirijor, iar mama Carola era compozitor; unchiul său Edgar Cosma a fost compozitor şi dirijor, una dintre bunici fusese pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni (1866-1924). A câştigat primele premii când se afla la “Conservatorul Naţional” din Bucureşti, continuându-şi studiile la “Conservatorul Naţional” din Paris cu renumita profesoară Nadia Boulanger; unchiul său emigrase în Franţa în 1963.
Începând cu anul 1964 Vladimir Cosma a efectuat numeroase turnee ca violonist în diferite ţări; treptat el se va consacra activităţii de creaţie muzicală scriind lucrări printre care Trois mouvements d’été pentru orchestră simfonică, Oblique pentru violoncel şi orchestră, muzică pentru scenă şi balet (e.g. Volpone pentru “Comedia Franceză”, opera Fantômas ş.a.). În 1968 i s-a încredinţat prima muzică de film Alexandre Le Bienheureux de către Yves Robert – moment ce va fi urmat de peste 300 de partituri pentru filme de lung metraj şi seriale de televiziune; a luat parte la realizarea unor producţii pentru televiziunile franceză şi americană printre care: Misterele Parisului; Chateau Vallon; Fata lui Mistral; Michel Strogoff; Les coeurs brûlés; Myster Mocky; Night of the Fox etc.
Palmaresul cinematografic este impresionant ca amploare şi diversitate. Nu voi menţiona decât câteva filme celebre: Distratul; Marele blond cu un pantof negru; Aventurile rabinului Jakob; Întoarcerea marelui blond; Îmi sare ţandăra; Dracula tatăl şi fiul; Zâzania; Diva; Sunt timid, dar mă tratez; Capra; Asul aşilor; Castelul mamei mele; La cină cu un gogoman; Vaca şi Preşedintele etc.
Merită a fi evidenţiate două aspecte de natură antologică din cariera artistică a lui Vladimir Cosma: i) marele actor francez Louis de Funès i-a mulţumit într-o scrisoare emoţionantă pentru muzica lui Vladimir Cosma care l-a făcut să danseze în filmul cu Rabinul Jakob; ii) coloana sonoră a filmului La Boum cu Sophie Marceau a generat vânzări de 30 de milioane de discuri!
Vladimir Cosma este autorul operei Marius, Fanny et César (după Marcel Pagnol), “un fel de Romeo şi Julieta transplantat în Franţa, cu personaje foarte tipice şi un loc pitoresc” cum caracteriza compozitorul această creaţie; în rolurile principale s-au aflat Angela Gheorghiu şi Roberto Alania, iar premiera a avut loc la “Opera din Marsilia”.
A compus: melodii pentru cunoscutele interprete Nana Mouskouri, Marie Laforêt, Mireille Mathieu, Nicole Croisile, Lara Fabian etc.; lucrări de inspiraţie folclorică pentru Gheorghe Zamfir şi Stanciu Simion. De asemenea, este autorul unor forme muzicale clasice: Concertul Berlinului pentru vioară şi orchestră; Concertul pentru eufoniu şi orchestră; Concertul iberic pentru trompetă şi orchestră; Scurt-metraje pentru cvintete de alămuri; Divertisment pentru narator şi orchestră simfonică (după Fabulele lui Jean de La Fontaine); Cantata “1209” pentru soprană, recitator, cor de copii şi orchestră ş.a. În domeniul jazzului a scris lucrări pentru mari solişti printre care: Toots Tielmans; Chet Baker; Don Byas; Stéphane Grappelli; Jean-Luc Ponty; Tony Coe; Pepper Adams.
Dintre premiile şi distincţiile primite amintesc: Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare; Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer; Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor/Franţa; Mare Ofiţer al Meritului Cultural Român; Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Vladimir Cosma deţine numeroase “Discuri de Aur” şi “Discuri de Platină” acordate de multe state ale lumii (Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Suedia etc.).
Trebuie menţionat că în creaţiile sale Vladimir Cosma nu şi-a uitat niciodată ţara natală din care plecase. Lui îi aparţin aceste cuvinte: “Nu am vrut ca plecarea mea să îmi schimbe sufletul.”, explicând deseori în declaraţiile sale publice cum a ajuns sârba românească în cele mai iubite filme franţuzeşti.
Într-un interviu acordat presei noastre în cursul anului 2019 Vladimir Cosma mărturisea următoarele: “Toată tinereţea mea am făcut-o în România până la 22 de ani. Asta este enorm în viaţa unui om. Toate studiile, Conservatorul, toate primele mele compoziţii le-am făcut acolo şi acest spirit şi această influenţă română le-am luat cu mine şi le-am păstrat în mine, până astăzi de altfel. Multe din compoziţiile mele au o rezonanţă românească în ele, fiindcă n-am vrut, venind în Occident, să devin un compozitor complet occidental, influenţat de muzica americană sau neagră sau engleză şi bineînţeles că toate muzicile astea le cunosc şi m-au pasionat din tinereţe, vreau să spun, muzicile occidentale, în aceeaşi măsură cum m-au pasionat muzicile din Europa Centrală şi din România. Deci am rămas cu acest bagaj cultural al unui om care nu a renunţat la cultura lui de bază şi de tinereţe. Deci asta e relaţia mea principală. În ultimii ani am avut o legătură chiar activă cu România fiindcă timp de vreo 45 de ani din momentul plecării mele din România nu am revenit niciodată şi pentru prima oară când am revenit a fost acum câţiva ani pentru a da un concert cu Filarmonica de la Bucureşti şi a fost o întâlnire foarte emoţionantă pentru mine. Am revăzut colegi, prieteni din tinereţe, am revenit la Conservator unde mi s-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa. La Alba Iulia am avut acum câteva luni un concert cu Orchestra Filarmonică şi Corul Operei din Cluj-Napoca, prilejuit de sărbătorirea a o sută de ani de la Unirea, Unificarea României.”.
La 13 aprilie 2025 marele compozitor, dirijor şi violonist român Vladimir Cosma împlineşte venerabila vârstă de 85 de ani. La mulţi ani cu sănătate şi cu noi creaţii, Maestre!
Autor: Dan Mihai Bârliba
