Anul 2014 a fost, pentru Craiova, un an al șantierelor. Cel puțin așa îl vede primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Edilul a acordat un interviu Gazetei de Sud la finele anului 2014, în care a vorbit despre investițiile și schimbările din oraș, acuzațiile de plagiat, vizitele DNA în Bănie, dar și despre încă un eventual mandat de primar. Faptul că nu a comunicat cu cetățenii este reproșul pe care și-l face Vasilescu pentru anul 2014.
Gazeta de Sud: Care sunt cele mai importante realizări ale municipalității în 2014?
Lia Olguța Vasilescu: Așa cum am anunțat de la începutul anului, a fost un an al șantierelor deschise și un an cu foarte mulți nervi în trafic, ceea ce anticipam de la început. În momentul în care deschizi șantiere, se circulă foarte greu. Am deschis șantier pe Calea București, la linia de tramvai, care are termen de finalizare în martie-aprilie 2015. Am deschis foarte multe șantiere în zonele de periferie pe unde s-a lucrat la canalizare, cu foarte mulți nervi din partea cetățenilor, pe care îi înțeleg. Dar, pe de altă parte, trebuie să înțeleagă și ei că a fost o situație de forță majoră. Acolo a câștigat licitația un consorțiu de firme, Mitliv și TMUCB, care era lider al acestei asocieri și avea 70% din lucrări. La un moment dat, a intrat în procedură de insolvență. Nu a mai putut să-și plătească subcontractorii, aceștia, efectiv, au părăsit șantierele și am rămas cu lucrarea neefectuată într-o proporție foarte mare. Singura soluție legală era să ajungem la o înțelegere cu celălalt reprezentant din consorțiu ca să preia lucrarea. Însă, asta a însemnat o prelungire a termenului respectiv pentru că, dacă Mitliv ar fi putut să participe de la început singur, probabil că ar fi făcut acest lucru. Din această cauză au fost foarte multe întârzieri pe zona de periferie. Am deschis șantiere pe Râului, Caracal și Bariera Vâlcii. Nu am putut să deschidem șantierele pe care ni le propuseserăm pentru asfaltare în trei cartiere din Craiova. Până acum, ar fi trebuit să fie închise, efectiv – în sensul că aveam 40 de milioane de lei prevăzuți pentru asta – cartierele 1 Mai, Rovine și Valea Roșie. Din păcate, licitația a fost contestată, contractul s-a putut semna abia în luna octombrie, când am câștigat în instanță, și vremea nu ne-a mai permis să derulăm și aceste lucrări. Apoi, avem șantier deschis în Parcul „Nicolae Romanescu“, unde se lucrează la grădina zoologică și la teatrul de vară. Sunt foarte multe locuri de joacă pe care le-am făcut, zone de spații verzi amenajate foarte frumos, foișoare. Cam peste tot, în fiecare cartier, s-a întâmplat câte ceva și am încercat ca acest lucru să nu deranjeze foarte mult cetățenii, lucru care, din păcate, nu s-a putut întâmpla pentru că așa este când lucrezi în zonele respective.
„Toate șantierele vor fi închise până la finele lui 2015“
GdS: Avem și parcarea subterană…
L.O.V.: Acolo, deranjul nu este foarte mare decât că de acolo ies la fiecare cinci minute mașini încărcate. Proiectul, care este în grafic, trebuie să se finalizeze undeva în luna octombrie a anului viitor (2015 – n.r.), dar, din punctul meu de vedere, cred că se va termina mult mai repede pentru că se lucrează în forță acolo, zi și noapte. De altfel, este și o procedură a pereților mulați care nu permite întreruperea lucrului nici măcar o secundă. Anul viitor, însă, suntem obligați să închidem toate aceste șantiere. Dacă până la 31 decembrie 2015 nu am semnat ultima factură pe fonduri europene, se închide ciclul financiar și atunci ar trebui ca banii să-i suporte municipalitatea, ceea ce, desigur, nu se va întâmpla, pentru că toate aceste șantiere vor fi închise.
GdS: Și mai sunt altele care trebuie să fie deschise.
L.O.V.: Practic, ce se va deschide anul viitor sunt asfaltările din cartiere, stadionul nou, Parcul „Nicolae Romanescu“, care va intra în reabilitare completă, și se va lucra, iarăși, foarte mult pe cele două tronsoane din cele trei existente de la canalul Cornițoiu. Unul dintre ele este gata, rămân celelalte două. Unul dintre ele a avut probleme cu exproprierile, iar procedurile au durat foarte mult. Nici la ora actuală nu suntem gata cu ele, dar eu estimez că undeva în luna ianuarie vom finaliza și exproprierea pentru tronsonul de canal unde trebuie să lucrăm anul viitor. Dar obligatoriu se vor închide toate aceste șantiere. Ce pot să vă spun este că până la această oră avem 40 de kilometri de canalizare și 20 de kilometri de rețea de apă introduși, spitalele municipalității sunt în proporție de 80% reabilitate și vom continua și în 2015 să le reabilităm, astfel încât la finalul anului să fie la cheie. Vom lucra și la scheletul care se află în curtea Spitalului de Boli Infecțioase, unde vom transfera Spitalul „Filantropia“. Aici am avut o problemă, pentru că un corp de clădire a fost revendicat de Casa de Pensii și câștigat în instanță. Noi nu am mai avut posibilitatea să facem nici un fel de investiții acolo și am spus că cel mai bine este să construim un spital municipal nou. În mod sigur vom demara construcția la acel schelet, unde se va muta provizoriu „Filantropia“. După care, în mandatul viitor, cine va fi primarul, dacă va dori, va putea să continue construirea spitalului municipal, care va fi în curtea Spitalului „Filantropia“.
„Nu sunt foarte multe firme craiovene care au venit să discute cu chinezii“
GdS: De ce spuneți „cine va fi primarul“? Nu intenționați să mai candidați?
L.O.V.: Nu neapărat. Nu m-am gândit, am spus foarte clar că, dacă voi realiza absolut toate proiectele pe care le-am promis în campania electorală, mă gândesc la un nou mandat. Până atunci, nu. Un alt șantier care se va deschide anul viitor va fi cartierul chinezesc, cum îi spunem noi. A durat un an procedura de licitație pentru concesiunea terenului. În sfârșit, chinezii se pot apuca de lucru și probabil că o vor face atunci când vremea le va permite. Termenul de finalizare a acestui cartier cu 1.850 de locuințe este în anul 2016, undeva pe final. Este foarte posibil să termine mai devreme, undeva pe la jumătatea lui 2016. Sper să vină cât mai multe firme craiovene care să subcontracteze această lucrare. Din câte am înțeles, nu sunt foarte multe care au venit până acum să discute cu chinezii. Partea bună este că ei sunt foarte deschiși să lucreze cu firmele craiovene și să ia materialele de pe piața noastră din Craiova. O altă lucrare care se va deschide anul viitor este construcția de la ETI, fabrica de biscuiți care a umplut Parcul Industrial. Ne gândim și noi și suntem în negociere pentru un teren pe care să amenajăm un astfel de parc industrial. Deocamdată, nu pot să vă dau foarte multe detalii despre acest lucru, dar este foarte clar că, dacă vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere economic, va trebui să avem un alt parc industrial. Consiliul Județean Dolj a deschis al doilea parc high-tech, dar sunt prea puține hectare pentru ceea ce estimăm noi că vor fi investiții în perioada următoare. La Aqua Parc se lucrează, undeva la jumătatea anului viitor ar trebui să fie gata și acesta.
Încă o bandă de circulație pe Calea București
GdS: Ce ne puteți spune despre Calea București?
L.O.V.: Calea București trebuie să intre în reabilitare imediat după ce se va finaliza procedura de licitație. La ora actuală este o contestație formulată în instanță. Sunt absolut convinsă că vom câștiga, dar până atunci nu putem să dăm ordin de începere a lucrărilor. Ar trebui să se finalizeze tot în anul 2015. Partea bună este că se va extinde Calea București, în sensul că va mai fi creată o bandă de circulație pentru a merge la dreapta, și atunci automat că se va circula mult mai bine. Pe linia de tramvai, de asemenea, încercăm să aducem toate tramvaiele să fie modernizate.
GdS: În regie proprie?
L.O.V.: Da. A costat zece mii de euro fiecare tramvai modernizat, în condițiile în care Timișoara a dat 400.000 de euro pe modernizarea unui tramvai. La ora actuală, sunt șase tramvaie modernizate, iar noi sperăm să fie toate 15 gata până în luna iunie a anului viitor (2015 – n.r.), când estimăm că va fi dată în circulație linia de tramvai. Desigur că partea de infrastructură se va termina mult mai devreme, adică prin luna aprilie. Însă, este partea electrică, iar aceasta nu se va termina înainte de luna iunie.
GdS: În momentul în care vor începe lucrările pentru Calea București, care va fi situația cu cele două pasaje?
L.O.V.: Cele două pasaje sunt funcționale la modul la care se poate să fie funcționale. Din punctul meu de vedere, cel subteran a fost realizat prost ca proiectare. Noi am lucrat pe proiectul vechi. De altfel, în momentul în care eu am devenit primar, era aproape gata pasajul subteran și, în mod normal, el ar fi trebuit să fie extins până la Țărăncuța. Nu a existat un astfel de proiect și ne vom gândi, probabil, la o pasarelă pietonală, astfel încât măcar circulația pietonilor să nu mai încurce traficul în această zonă.
„Oamenii nu au înțeles că trebuie să doneze străzi municipalității pentru realizarea canalizării“
GdS: Vorbeați despre canalizare. Există o situație la nivelul municipiului în care cetățenii nu vor sau nu au fost găsiți pentru a-și dona străzile municipalității, astfel încât să poată demara lucrările de canalizare…
L.O.V.: Din 94 de străzi care erau prinse în partea a doua a masterplanului 1, adică o parte de 17 milioane de euro care rămăseseră din economii și care ar fi însemnat 170 de kilometri de rețea de apă și canalizare, doar 31 sunt inventariate la această oră. Oamenii fie nu au vrut să-și doneze proprietățile, fie sunt în instanță pentru aceste proprietăți, și atunci nu am putut să facem nici un fel de document notarial cu ei. Sunt străzi unde, pentru o singură persoană care nu a vrut să facă donație municipalității, sunt compromise canalizarea și apa potabilă pentru toată strada. Nu putem să îi forțăm pe oameni, nu avem posibilitatea legală de a face exproprieri pentru utilități. Exproprieri se pot face pentru cauză de utilitate publică doar pentru drumuri, ceea ce nu este cazul aici, dar oamenii ar fi trebuit să înțeleagă că, dacă vor să beneficieze de condiții minime de civilizație, trebuie să facă și ei niște eforturi. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat în majoritatea cazurilor. Din 94 de străzi, cum v-am spus, doar 31 pot să intre în licitație.
GdS: Există un termen limită pentru aceste lucrări?
L.O.V.: Da. Există tot sfârșitul anului 2015. De altfel, procedurile au fost demarate pentru licitație, astfel încât să se poată termina. Va fi o lucrare în forță, destul de complicată, pentru că termenul este foarte strâns, dar sperăm că avem până la urmă timp să le finalizăm. În mod normal, până în 2015 ar fi trebuit ca toată Craiova să fie conformată cu apă potabilă, dacă nu și cu canalizare. Dar acest lucru nu este posibil și nu din vina municipalității, a Companiei de Apă sau a constructorilor, ci pentru că oamenii nu au înțeles că trebuie să doneze aceste străzi.
„Sunt zone din Brestei care nu vor putea fi conformate niciodată“
GdS: Cunoașteți situația din cartierele mărginașe ale Craiovei. Nu sunt asfaltate străzile, oamenii se plâng că le intră apa în casă. Cum se rezolvă problema asta?
L.O.V.: Așa este. Sunt situații diferite. Acolo unde s-a introdus apă și canalizare, automat vor trage și stratul de asfalt cât se poate de repede. Desigur că trebuie să treacă câteva luni ca să se sedimenteze solul, și abia apoi putem veni cu asfaltul. Sunt situații ca în Brestei, unde pe o parte avem deja un proiect, Aleea IV Brestei de exemplu, care va intra în lucru în 2015, imediat cum ne permite vremea, pentru că avem toate procedurile încheiate pentru licitație, trebuie doar să dăm ordin de începere a lucrărilor. Acolo va fi și canalizare pluvială, și menajeră, și apă potabilă, și asfalt. Sunt însă zone din Brestei care nu vor putea fi conformate niciodată, pentru care nu avem soluții. Chiar dacă introducem canalizarea pluvială, acolo au existat niște canale, la un moment dat, și sunt deschise niște izvoare pe proprietăți private. Canalele au fost astupate de oameni care și-au construit case fără autorizație, și acestea produc mereu inundații. Avem o proprietate privată cu un izvor deschis pentru care am cerut prefectului să facă o comisie împreună cu reprezentanți de la Apele Române, de la Mediu, de la Compania de Apă, de la ISU, să găsească o soluție legală prin care acea persoană să fie obligată să caseteze sursa respectivă. Altfel, nu vom putea niciodată să rezolvăm situația. Cum va ploua, va fi inundație în casele cetățenilor de acolo. Mai avem o problemă pe Homer, unde se inundă mereu o casă, din cauza faptului că a fost astupat un canal care, înainte, prelua toate aceste ape. Însă, suntem în proceduri de licitație cu Șerca, pentru a putea prelua toate aceste ape care vin în urma inundațiilor.
Licitația pentru demolarea stadionului, la jumătatea lui ianuarie
GdS: Să vorbim puțin despre stadion. Când va fi urcată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) licitația pentru demolare?
L.O.V.: În momentul în care vom avea gata hotărârea de guvern, în momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial. Noi am așteptat-o astăzi (30 decembrie 2014 – n.r.), dar nu am apucat să facem procedurile pentru că nu apăruse hotărârea în Monitorul Oficial. Mai avem de constituit o comisie de casare și valorificare. Fără aceasta nu putem începe procedurile de demolare. Cel mai probabil, în prima jumătate a lunii ianuarie va fi urcată pe SEAP. Durează foarte puțin, pentru că este vorba de o valoare destul de mică, și atunci durata în care trebuie să stea pe SEAP este de zece zile. Nu vom întârzia construcția noului stadion pentru că proiectul tehnic pentru stadion durează patru luni, iar în această perioadă avem timp să-l demolăm, chiar dacă vom avea contestații la această procedură de licitație.
GdS: Cât va costa demolarea după valorificarea bunurilor?
L.O.V.: Demolarea costă 500.000 de euro. Valorificarea a ceea ce este acolo, stâlpii de nocturnă și așa mai departe, înseamnă 150.000 de euro. Dacă tragem linie, rămânem cu suma de 350.000 de euro plătită de municipalitate cu tot cu TVA.
„Nu am de gând să îmi retrag titlul de doctor“
GdS: În urmă cu câteva săptămâni v-au fost aduse acuzații cum că ați fi plagiat lucrarea de doctorat. S-a dat o ordonanță de urgență a guvernului Ponta prin care cei care doresc își pot retrage titlul de doctor. Veți face lucrul acesta?
L.O.V.: Nu am de gând să fac acest lucru pentru că lucrarea mea de doctorat este originală în proporție de 100%. De altfel, am făcut un test cu presa, la care ați participat și dumneavoastră. Mi-am introdus lucrarea de doctorat pe www.detectareplagiate.ro. Într-adevăr, capitolul șapte din lucrare era cu roșu, ca dovadă că mai există pe internet acel capitol, însă linkul respectiv te ducea exact la concluziile lucrării mele de doctorat, care erau scrise tot de mine. Nu puteam să copiez eu din mine în această lucrare de doctorat. De altfel, cred că și-a dat seama și Universitatea din București de gafă, pentru că, la un moment dat, au ieșit și au spus că e adevărat că sursa cealaltă s-ar putea să fie tot Lia Olguța Vasilescu, deci nu o sursă anonimă de pe internet, dar că dacă eu nu am precizat că am preluat dintr-un alt articol scris de mine este autoplagiat și înseamnă că nu am acordat suficient respect sursei respective. Cu alte cuvinte, eu nu m-am respectat pe mine și am copiat din mine. Mi se pare o prostie. Voi merge în fața comisiei, îmi voi susține lucrarea de doctorat. De altfel, cred că este una dintre cele mai originale din România pentru că despre Vilfredo Pareto nu a mai scris aproape nimeni în România, decât câte o frază-două în câte o carte. Și dacă aș fi vrut să plagiez, nu aș fi avut de unde. E o nouă mizerie politică și de campanie electorală, care se va stinge cel mai probabil în luna ianuarie, pentru că fac demersuri la ora respectivă ca să fie această comisie întrunită cât mai repede.
„Este și un al doilea brand internațional de hoteluri care s-a îndreptat către Craiova“
GdS: Pentru Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 ce planuri mai există în momentul de față?
L.O.V.: Eu cred că ar trebui să continuăm așa cum am început. Suntem, de departe, pe primul loc, și nu cred că este doar părerea noastră. Avem un proiect destul de bine structurat până la această dată, pe care va trebui să-l prezentăm undeva la jumătatea anului 2015, pentru a trece de faza de selecție națională, după care urmează faza europeană. Singurul criteriu la care eram descoperiți ca oraș se referea la faptul că nu avem două hoteluri în circuit internațional, o condiție sine qua non pentru a accede la titulatura de Capitală Culturală Europeană. Însă, Ramada este deja în lucru și, din câte am informații, este și un al doilea brand internațional care s-a îndreptat către Craiova și probabil că la jumătatea anului va fi și acela deja în Bănie, astfel încât vom putea să îndeplinim și acest criteriu. Zic că pornim cu prima șansă în primul rând datorită faptului că ne susține toată regiunea Oltenia. Vreau să le mulțumesc pe această cale tuturor președinților de consilii județene, care au înțeles să susțină demersurile noastre și și-au dat seama cât de bine ar însemna și pentru ei obținerea acestui titlu. Înseamnă aproximativ 500 de milioane de euro, bani europeni, la care ai prioritate pentru a dezvolta întreaga zonă. Faptul că noi candidăm ca regiune ne aduce în poll position. Instituțiile noastre de cultură au fost la cel mai înalt nivel posibil. Am avut spectacole la care au participat mii de oameni, plătitori de bilet, ceea ce spune foarte mult despre nivelul de cultură crescut din Craiova. Desigur, au fost și foarte multe activități de înfrumusețare a orașului pe care le-am desfășurat cu asociația. Mă refer aici doar la proiectul „Craiova cotidiană prin statui“, unde au fost create zece statui, puse prin oraș ca să testăm gustul publicului, după care sponsorii au putut să le îmbrace în bronz. Una dintre ele a fost îmbrăcată în bronz, cea din fața primăriei care reprezintă un domn care citește ziarul, a doua este în lucru, columbofilul, și avem deja sponsori pentru cea de-a treia, doamna cu umbrela care se află în fața unei farmacii de pe Calea București. Anul viitor ne propunem să continuăm toate proiectele culturale, inclusiv tabăra de sculptură. Anul acesta, ea a fost orientată către o personalitate din Craiova, Marin Sorescu. În 2015, pentru că maestrul Tudor Gheorghe împlinește o frumoasă vârstă, tabăra de sculptură îi va fi dedicată, urmând ca în 2016 să vină rândul maestrului Adrian Păunescu. Filarmonica „Oltenia” va dezvolta un proiect foarte ambițios și unic în Europa, în sensul că în fiecare săptămână va fi câte un concert cu muzică dintr-o țară europeană. Vor fi invitați inclusiv ambasadorii țărilor respective aici, dar și atașații economici care pot veni să vadă care sunt facilitățile zonei pentru investiții. Opera Română a avut spectacole grandioase, dacă este să mă refer doar la Carmina Burana, care, ca număr de artiști de pe scenă, a depășit concertul lui Andre Rieu de la Paris. Putem să spunem că Opera Română poate concura cu orice operă din Europa. Cei 400 de artiști au fost craioveni, inclusiv Teatrul de Păpuși. Dacă tot am amintit de Teatrul de Păpuși, care are și o casă nouă, putem să spunem că am avut un festival de păpuși și aici au fost cele mai mari păpuși din România. La fel, anul viitor încercăm să venim cu surprize la fel de frumoase pentru toți copiii Craiovei.
Finanțele Craiovei Culturale, prezentate la început de an
GdS: Legat de costurile implicate de aceste activități, când vor fi ele făcute publice, cu tot cu firmele care au lucrat pentru asociație?
L.O.V.: Ele sunt făcute deja publice. Din câte știu, asociația a dat un comunicat de presă, iar la sfârșitul lui 2014 le-am sugerat să organizeze o conferință de presă. Au spus că la sfârșitul anului se închid cu bilanțul, urmând ca la începutul lui 2015 să prezinte aceste costuri. Sunt absolut convinsă că nu este nimic de ascuns acolo și, mai mult decât atât, vreau să vă spun că în ultima perioadă au venit foarte multe sponsorizări din partea mediului de afaceri, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Asta înseamnă că oamenii de afaceri au înțeles că și ei pot beneficia de foarte multe lucruri prin cultură. Dacă vom câștiga 500 de milioane de euro – care intră în orașul Craiova -, asta înseamnă investiții și, automat, înseamnă, pentru ei, posibilitatea de a-și crește numărul de angajați.
„Dacă cineva a greșit, atunci trebuie să plătească“
GdS: Secretarul primăriei, Nicoleta Miulescu, este inculpat într-un dosar al DNA. Cum comentați acest lucru?
L.O.V.: Nu vreau să comentez pentru că nu cunosc speța respectivă. Ce pot să vă spun este că am primit în acest an, de câteva ori, vizita celor de la DNA. Le spun tuturor la fiecare ședință că, dacă este vreo greșeală, e posibil să fie, pentru că semnăm câteva mii de acte pe zi, dar poate să fie neglijență în serviciu. În momentul în care e o discuție de șpăgi sau de alte lucruri, drumul nu este decât unul singur. De fiecare dată i-am încurajat pe funcționarii noștri să fie cinstiți și să nu recurgă la alte surse în afara celor pe care le au deja în declarația de avere.
GdS: Dacă instanța decide…
L.O.V.: Absolut. Dacă instanța decide… Noi oricum am colaborat de fiecare dată, de câte ori ni s-au solicitat documente sau orice alte lucruri, le-am pus la dispoziție fără nici un fel de probleme. Mi se pare normal să fie anchete pentru orice problemă care este sesizată, acestea să nu fie obstrucționate absolut deloc de autoritate, iar dacă cineva a greșit, atunci trebuie să plătească.
GdS: Ce vă reproșați pentru anul care se încheie?
L.O.V.: Ce îmi reproșez, o fac în primul rând pentru mine ca viață de familie. Am avut foarte puțin timp pentru viața de familie și pentru copilul meu. Știu că acest lucru nu se va putea recupera nici măcar anul viitor. Această funcție îți ocupă tot timpul liber pe care îl ai. La mine nu există sâmbătă și duminică. De regulă sunt în cartiere, alături de cetățeni, acolo unde sunt solicitată. Lunea, la fel, sunt de fiecare dată la București, pentru că trebuie să descurc toate proiectele care sunt ale municipalității. Dacă nu te duci personal ca să ridici toate avizele și să iei toate semnăturile, ele pot fi blocate și ani de zile. Am putut să constat asta atunci când am mers la București pentru o hotărâre de guvern referitoare la terenul pe care l-am preluat de la Armată pentru construirea unui bloc de locuințe. Am constatat că s-a făcut un transfer, adică apăruse o hotărâre de guvern care făcea un transfer, dar era vorba de un alt teren și nu ne dădeam seama despre ce e vorba. Am analizat și ne-am dat seama că Armata cedase un teren pentru construcția cartierului de locuințe ANL din Potelu și că nu apăruse hotărârea de guvern de șase ani. Când a ajuns cererea noastră la minister, pur și simplu s-a făcut această confuzie. A durat șase ani apariția unei hotărâri de guvern, în condițiile în care edilul nu a mers acolo să descurce lucrurile.
„Poate că nu am avut discuții cu anumite categorii sociale“
GdS: Dar ca primar, ce vă reproșați?
L.O.V.: Ca primar, îmi reproșez că nu am avut o comunicare mai bună cu cetățenii. Mi-am dat seama că, în momentul în care mergi și le explici despre ce este vorba, de ce se întârzie lucrările de canalizare, de exemplu, că nu se poate imputa nici Companiei de Apă, nici municipalității faptul că o firmă a intrat insolvență și că cealaltă nu a avut puterea să ducă la termen toate lucrările, dacă le-aș fi explicat aceste lucruri, probabil că nu ar mai fi fost atât de stresați în această perioadă, în primul rând gândindu-se când se termină lucrările respective. Poate că nu am avut discuții cu anumite categorii sociale, la fel, ca să le explic lucruri care îi afectează direct și care nu țin neapărat de greșeli sau disfuncționalități din partea noastră. De exemplu, pe Aleea IV Brestei, cetățenii sunt foarte revoltați și au tot acest drept, pentru că sunt inundați la fiecare ploaie. Dar este foarte adevărat că primul proiect pe care l-am făcut ca primar a fost să descurc această alee, care este o zonă inundabilă. A durat atât de mult studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, licitația și așa mai departe. Practic, abia acum am reușit să descurcăm această licitație. Evident că oamenii au tot dreptul să fie revoltați. Pe de altă parte, sunt lucruri care nu țin direct de noi. Am fi vrut să facem și noi mult mai repede aceste lucruri.
