Ce îi aşteaptă însă pe dascăli, există riscul să rămână fără loc de muncă? Care sunt noutăţile care îi privesc pe elevi şi părinţi, ce obligaţii au dascălii de la clase? Vor fi din acest an managerii de şcoli la mâna profesorilor? Vor fi scoase la concursul de titularizare catedre? Despre toate acestea, despre realizările şi problemele din învăţământul doljean a acceptat să vorbească pentru Gazeta de Sud inspectorul şcolar general Georgică Florea-Bercea.
GdS: Pe 13 ianuarie a fost publicat în Monitorul Oficial noul regulament şcolar, care aduce schimbări semnificative atât pentru elevi, cât şi pentru profesori şi manageri de şcoli. Elevii au şansa să îşi conteste notele primite la lucrările scrise, directorii de şcoli pot fi schimbaţi şi prin votul consiliului profesoral, iar profesorilor li se interzice categoric să facă meditaţii în particular cu elevii de la clase. În plus, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce un semn distinctiv pentru elevii săi. Cum vedeţi dumneavoastră, ca inspector şcolar general, aceste prevederi?
Georgică Florea-Bercea: Un lucru este cert, învăţământul românesc avea nevoie de un nou regulament, în condiţiile în care noua lege a educaţiei adusese deja o serie de modificări care nu mai erau în concordanţă cu regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor şcolare. Apariţia unui nou regulament devenise o necesitate pentru sistem. Ce aduce el nou? Din acest an, se stabilesc foarte clar obligaţiile tuturor partenerilor direcţi sau indirecţi din educaţie, obligativitatea fiecărei unităţi şcolare de a stabili în consilii de administraţie un dialog cu aceştia. Acest regulament vine să întărească legislaţia în vigoare. În ceea ce priveşte introducerea semnelor distinctive, nu este o noutate. Sper ca de această dată toţi directorii unităţilor de învăţământ să înţeleagă că introducerea acestor însemne pentru elevi aduce practic încă un element de siguranţă în plus pentru fiecare unitate şcolară în parte, pentru că ne-am lovit de multe ori de situaţii în care cei care nu aveau legătură cu unitatea şcolară, cu sistemul de învăţământ, reuşeau să pătrundă în şcoli şi să perturbe procesul instructiv-educativ. Tocmai din acest motiv, sper ca directorii să găsească deschiderea necesară, înţelegerea pentru a afla soluţia optimă pentru ca aceste însemne să devină o permanenţă.
GdS: După apariţia noului regulament am mers în multe unităţi şcolare pentru a vedea care este părerea elevilor, dar şi a dascălilor. Am întâlnit elevi extrem de fericiţi, care îmi spuneau că se bucură că au şansa să conteste notele primite la lucrările scrise pentru că, până acum, chiar dacă nu erau mulţumiţi, nu aveau curajul să înfrunte profesorul examinator. V-aţi confruntat cu situaţii în care părinţii au venit la dumneavoastră, ca inspector general, să se plângă de faptul că ai lor copii au fost nedreptăţiţi în ce priveşte notarea primită la clasă?
G.F.B.: Era firesc să apară reacţii. Orice schimbare care este în favoarea unei anumite categorii din societatea românească oferă bucurie, mai ales când e vorba de copii. Regulamentul este foarte clar: nota la lucrarea scrisă poate fi contestată. Şi vechiul regulament prevedea posibilitatea contestării, nu este o noutate 100%, însă era menţionat acest lucru într-un alt context. M-am confruntat cu situaţii în care părinţii au venit la ISJ să conteste notele primite de copii. Îmi amintesc şi acum că la trei săptămâni după ce am preluat această funcţie am avut cazuri în care părinţii au venit să conteste. Le-am explicat şi atunci, le spun şi astăzi că au acest drept, să ceară explicaţii pentru modul în care copiii lor au fost evaluaţi. Este absolut firesc ca elevii, dar şi părinţii lor să înţeleagă dacă îndoielile au fost îndreptăţite sau nu. Mă întrebaţi despre posibilitatea profesorilor de a schimba managerii! Aşa este, conform prevederilor regulamentare, cu votul a două treimi din consiliul profesoral şi din consiliul de administraţie, în cazul în care se observă deficienţe grave de management, consiliul de administraţie al şcolii, care are practic rol de conducere, poate decide pe considerente clare demiterea directorului!
GdS: Tot regulamentul şcolar prevede că profesorii nu mai au voie să facă meditaţii cu elevii pe care îi au la clasă. Credeţi că va fi respectat acest lucru?
G.F.B.: Acest amendament trebuie luat în considerare de fiecare profesor şi părinte în parte. Este o prevedere regulamentară care trebuie să fie analizată şi conştientizată, ce trebuie respectată. Sistemul are însă pârgii limitate de a verifica. În timpul liber, fiecare dascăl este propriul lui legiuitor şi stăpân, însă fiecare trebuie să aibă până la urmă conştiinţa împăcată că respectă legea.
GdS: Fondul clasei este alt subiect extrem de controversat. Nu de puţine ori părinţii s-au plâns că la fiecare început de an trebuie să aloce o sumă importantă şcolii în care învaţă copilul. De ce se întâmplă acest lucru şi ce măsuri veţi lua în cazul în care veţi primi astfel de sesizări?
G.F.B.: Învăţământul românesc este gratuit şi, ca atare, nimeni nu este obligat să participe cu sume de bani la fondul clasei, fondul de părinţi. Nimeni nu poate fi constrâns să dea bani către unităţile şcolare. Există însă, comitetele de părinţi, organizate cu personalitate juridică, care se oferă să ajute şcolile, să sprijine performanţa. Sunt liberi să o facă, însă banii nu trebuie gestionaţi de cadre didactice, de manageri, de şcoală. În cazul în care cineva încalcă această prevedere, legea va avea un cuvânt de spus.
GdS: Foarte mulţi elevi participă încă din clasele primare la tot felul de concursuri şcolare pentru care părinţii sunt nevoiţi să suporte înscrierea. Din câte cunosc, au existat discuţii la nivelul inspectoratului şcolar despre organizarea acestor concursuri, cu toate acestea, astfel de competiţii se organizează în continuare.
G.F.B.: Aşa este… Încă din 2012 am tras un semnal de alarmă în ce priveşte acest subiect, al concursurilor şcolare cu bani. Cu toate astea, am întâmpinat o serie de obiecţii, am fost interpelat în nenumărate ocazii. Am discutat cu directorii şi profesorii, le-am spus să explice părinţilor că aceste concursuri cu taxe pot fi înlocuite cu cele care se află în calendarul Ministerului Educaţiei, pentru care nu trebuie să plătească nici un fel de taxă, care, până la urmă, fără să fiu judecat sau considerat subiectiv, reflectă mai mult realitatea pregătirii copiilor. Am primit liste cu câştigătorii unor astfel de concursuri şcolare pentru care s-au perceput taxe şi am văzut cum din 200 de copii înscrişi, toţi au fost desemnaţi câştigări: 30 de elevi cu premiul I, alţi 30 cu locul 2, iar exemplele pot continua. Consider că asta spune tot şi e păcat ca părintele să mai scoată şi bani din buzunar.
GdS: Craiova are, începând din acest an, în sfârşit, un Centru de Excelenţă. Avem anual sute de elevi care obţin rezultate de excepţie la concursurile şi olimpiadele şcolare. De ce a durat atât de mult înfiinţarea acestui Centru de Excelenţă şi ce înseamnă pentru judeţul nostru? 64 de profesori care au obţinut rezultate notabile în ultimii ani au fost deja selectaţi să facă parte din acest Centru, iar în perioada imediat următoare va avea loc selecţia elevilor.
GBF: Într-adevăr, era o ambiţie pe care o aveam de ani buni să înfiinţăm Centrul de Excelenţă. Mi-e greu însă să explic ce s-a întâmplat, de ce a durat atât. Cert este însă că a fost un mare păcat desfiinţarea centrului de excelenţă pe care judeţul l-a avut până în anul 2002, 2003. Aveam profesori de excepţie care s-au ocupat de el, aş spune în acest sens doar numele regretatului profesor Ursu de la CN „Fraţii Buzeşti“… Reînfiinţarea acestui Centru a presupus demersuri anevoioase, solicitări la Ministerul Educaţiei pentru că a trebuit să ne încadrăm în numărul de posturi, în bugetul care este alocat de minister. Mulţumesc tuturor celor care ne-au fost alături, celor care ne-au înţeles, pentru că am fost înţeleşi şi am primit astfel ordinul prin care am avut posibilitatea să reînfiinţăm acest centru.
Centrul de Excelenţă este practic acea unitate de învăţământ cu personalitate juridică care va avea rolul de a pregăti acei tineri supradotaţi într-un cadru organizat în afara orelor de curs pentru olimpiadele naţionale şi internaţionale. Este centru de promovare al excelenţei, unitatea şcolară ce va beneficia de tot ce e mai bun. Aici vor preda profesori extraordinari, dascăli de excepţie, iar odată demarată activitatea ne aşteptăm la rezultate din ce în ce mai bune. Conform ordinului stabilit de Ministerul Educaţiei, centrul a fost organizat în prima fază pe aria curriculară matemarică şi ştiinţe. Va fi condus de un director, va avea contabilitate, secretariat şi buget propriu. Am ales să funcţioneze în incinta CN „Carol I“, unitate reprezentativă la nivelul regiunii. Centrul de Excelenţă a primit un buget pentru a demara activitatea, iar pe parcurs, în funcţie de rezultate, va primi sprijin nu doar din partea ISJ, ci şi a autorităţilor publice locale.
GdS: Tot în această perioadă s-a stabilit numărul de clase pe care unităţile de învăţământ din judeţul Dolj îl vor avea. Foarte multe şcoli au rămas cu clase mai puţine. Puteţi să ne explicaţi, vă rog, care au fost criteriile care au stat la baza reducerii numărului de clase şi cine a luat această decizie?
G.F.B.: Reducerea numărului de clase este o problemă extrem de spinoasă, greu de explicat în câteva cuvinte. Voi începe însă cu o statistică. În anul şcolar 2011- 2012, aveam 99.992 de elevi. În mai puţin de cinci ani, numărul acestora a ajuns la 95.000, o scădere cu aproximativ 4.000. Natalitatea scăzută afectează învăţământul. Clasele de a IX-a sunt ajustate în funcţie de numărul elevilor care termină clasa a VIII-a. Misiunea noastră, a tuturor inspectorilor şcolari din ţară, este să încercăm să dezvoltăm eficient învăţământul profesional şi tehnic. Decizia de tăiere a claselor nu am luat-o noi, cei din conducerea ISJ Dolj. La nivelul fiecărui judeţ există un comitet local de dezvoltare din care fac parte atât autorităţile pulice locale, cât şi cele judeţene, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie, reprezentanţi ai agenţilor economici, dar şi ai ISJ. S-au luat în calcul în primul rând documentele întocmite la nivel local şi judeţean, prognozele pe piaţa muncii pentru perioada următoare. În baza acestor analize extrem de pertinente şi serioase, se stabileşte practic numărul de elevi şi implicit numărul de clase pentru fiecare judeţ, dar şi ponderea pe care trebuie să o aibă învăţământul teoretic, în detrimentul învăţământului tehnologic. Pornindu-se de la aceste constatări ale comitetului local de dezvoltare, s-a ajuns apoi în consiliul consultativ al ISJ, din care fac parte 31 de persoane: inspectori de specialitate, directori de unităţi şcolare, profesori de prestigiu. Pentru a asigura solicitările unităţilor şcolare din judeţul Dolj pentru anul şcolar 2015-2016, ar fi trebuit să aducem jumătate din copiii din Olt şi Mehedinţi să studieze la noi.
GdS: Mulţi dintre profesori, dar şi unii manageri din judeţ nu au înţeles acest lucru. Văzând că rămân cu clase mai puţine din toamnă, au sesizat Ministerul Educaţiei, au cerut să li se permită înfiinţarea unei clase în plus, dacă nu pe profilul pe care l-au cerut iniţial măcar pe alt profil, conform nevoilor pieţei. Credeţi că este posibil ca până în toamnă să reveniţi asupra acestor decizii, iar unităţile de învăţământ să primească alt număr de clase?
GFB: Am avut în aceste zile în faţă listele cu încadrările profesorilor pentru anul şcolar viitor, care vreau să precizez că nu suferă modificări. Vreau să dau doar un exemplu în acest sens: CN „Ştefan Velovan“, care a revenit la planul de şcolarizare din anul 2005. Vreau să vă spun că bugetul de ore de la nivelul unităţii şcolare este destul de bun ca să asigure încadrarea tuturor cadrelor didactice titulare din unitate cu normă de predare pentru anul şcolar viitor. Şi chiar există un excedent de ore. Dacă, din punct de vedere al bugetului pentru anul şcolar 2015, CN „Ştefan Velovan“ are un deficit, în ceea ce priveşte numărul de ore pentru fiecare cadru didactic, la nivelul acestei unităţi de învăţământ există chiar excedent de ore.
GdS: Asta înseamnă că în acest colegiu vor fi scoase posturi la concurs? În urmă cu câteva săptămâni, am mers în această unitate şcolară. Printre alte probleme discutate, directorii adjuncţi se plângeau că anual au absolvenţi ce obţin note la titularizare peste 9,50 şi care nu reuşesc să îşi găsească un post în Craiova. Spuneau că în această unitate şcolară nu ajung să predea tineri deoarece orele vacante nu sunt scoase la concurs.
G.F.B.: Conform legislaţiei, la nivelul fiecărei unităţi şcolare au posibilitatea să pună în încadrare câte o oră-două la plata cu ora. Aceste ore în excedent se găsesc la profesori de la CN „Ştefan Velovan“. Adică fiecare catedră are adăugat, pe lângă cele 18 ore, cât este o normă obligatorie, câte o oră sau două în plus faţă de normă. Legislaţia e clară: unitatea şcolară, prin intermediul consiliului de administraţie, declară catedrele vacante, şi atunci când le declară vacante pe patru ani, adică un ciclu de învăţământ, catedra este scoasă la concurs cu posibilitatea de a fi ocupată, pe perioadă nederminată, ca profesor titular de către un absolvent de învăţământ superior sau de un liceu pedagogic. ISJ Dolj şi chiar şi ministerul nu pot să treacă peste decizia şcolii, respectă această decizie vizavi de viabilitatea pe care o dă consiliul de administraţie pentru un post anume.
GdS: Cadrele didactice de la Liceul „Alexandru Macedonski“ din Melineşti se află printre unităţile de învăţământ al căror număr de clase a fost tăiat pentru anul şcolar viitor. Pentru a găsi înţelegere, au trimis un memoriu şi la Ministerul Educaţiei. Directorii susţineau că din această toamnă există riscul ca şase profesori titulari să rămână fără ore. Cum comentaţi această situaţie?
G.F.B.: Vreau să clarific faptul că dispariţia unei clase nu poate duce la dispariţia a şapte norme. O clasă, fie ea de liceu, fie de gimnaziu, are cam 700, 700 şi ceva de ore pe an. O normă didactică a unui profesor, adică 18 ore, înseamnă cam 630 de ore pe an. Dispariţia unei clase înseamnă, în cel mai rău caz, dispariţia unei norme. Nu vreau să amăgesc pe nimeni, nu vreau să le dau speranţe degeaba. Numărul de clase poate fi mărit pentru fiecare unitate şcolară, însă numărul de elevi rămâne acelaşi. Cifra de 213 clase la nivelul judeţului Dolj a fost dată pornind de la cifra de şcolarizare împărţită la numărul de elevi dintr-o clasă, adică 28. Trebuie însă să luăm în calcul şi faptul că statisticile dovedesc faptul că nu toţi absolvenţii de clasa a VIII-a se prezintă la evaluarea naţională, la care se adaugă abandonul şcolar pe care încercăm prin diverse programe să îl micşorăm. Un lucru este cert, o parte din aceste clase cu greu vor fi realizate.
GdS: O altă problemă cu care se confruntă unităţile de învăţământ din judeţul Dolj este cea a deficitului bugetar. De ce s-a ajuns aici şi ce se poate face?
G.F.B.: Aşa este. Nu vreau să intrăm în foarte multe detalii, însă trebuie să spun că doar 30 de unităţi şcolare din Dolj nu au înregistrat deficit bugetar. Din păcate, asta este realitatea. Trebuie să ne gândim şi la acest aspect. A fi manager înseamnă, în primul rând, să ştii să gestionezi resursa materială prin intermediul resursei umane, dar sunt şi situaţii în care indiferent cât de mult ai încerca, oricât de bun manager ai fi, este imposibil. Sunt unităţi şcolare unde deficitul bugetar este mare pentru că nu toate formaţiunile de studiu sunt încărcate cu elevi, sunt multe unităţi din mediul rural care activează cu un număr foarte mic de elevi. În prezent, avem şcoli unde învăţământul gimnazial este la simultan. Deficit bugetar au înregistrat şi unităţi de învăţământ de prestigiu, vă dau drept exemplu colegiile care au elevi la clase, dar care totuşi nu se încadrează în buget. Aici este vorba de altceva. Trebuie să luăm în considerare faptul că în aceste colegii 80% din profesori sunt dascăli de excepţie, oameni cu rezultate deosebite, cu gradul I, cu experienţă de 25 de ani în învăţământ, care au salarii mari şi gradaţii de merit.
GdS: Cum comentaţi procentul de promovabilitate la bacalaureat din ultimii ani? Foarte mulţi absolvenţi de liceu au picat acest examen.
G.F.B.: Din 2011, odată cu introducerea unei noi metodologii şi introducerea supravegherii video, au apărut primele rezultate dezastruoase la nivel naţional şi implicit în Dolj. Am încercat apoi să îi determin pe toţi cei implicaţi, dascăli, elevi, părinţi, să conştientizeze importanţa acestor examene de sfârşit de ciclu. Uşor, ușor, copiii au conştientizat că examenele sunt extrem de riguroase, iar rezultate bune pot avea doar cu o pregătire temeinică. Am înregistrat încet o creştere progresivă şi în ceea ce priveşte procentul de promovabilitate. Ca şi inspector general, mă interesează atât procentul de promovabilitate, cât şi o organizare ireproşabilă. Mă declar mulţumit pentru creşterea, an de an, cu câte şapte procente. Am trecut peste bariera de 50% promovabilitate. Şi ministerul a venit în sprijinul elevilor prin introducerea examenelor de simulare inclusiv la clasa a XI-a.
GdS: Care sunt problemele cele mai mari ale unităţilor de învăţământ din judeţul Dolj? La fiecare început de an şcolar, sute de şcoli îşi deschid porţile fără a avea autorizaţie sanitară. Motivul îl ştim cu toţii: lipsa apei potabile.
GFB: Problemele unităţilor de învăţământ din Dolj sunt aceleaşi ca ale şcolilor din întreaga ţară. Problema autorizaţiei de funcţionare este extrem de spinoasă. Avem 600 de spaţii de învăţământ, 195 de unităţi cu personalitate juridică. Dintre acestea, 450 au reuşit să aibă autorizaţie, pentru restul nu există perspectivă să o obţină pentru că un criteriu primordial, obligatoriu în realizarea documentaţiei către DSP, este ca şcoala să aibă apă potabilă, fosă septică şi canalizare. Există foarte multe localităţi în Dolj în care nu se poate vorbi de apă curentă şi canalizare. În ceea ce priveşte modul în care arată unităţile şcolare, responsabili sunt reprezentanţii consiliilor locale din localităţile respective. Avem, aşadar, unităţi în care s-au investit sume mari, aş da doar exemplul școlilor din Leu, Ghindeni. Sunt însă şi unităţi unde nu se observă mâna unui bun gospodar. Până la urmă, omul sfinţeşte locul!
GdS: În această lună începe înscrierea în învăţământul primar. ISJ Dolj a estimat şi propus un număr de 252 de clase pentru 5.217 elevi. Există riscul să nu se completeze aceste clase?
GFB: Am estimat acest număr de clase pentru clasa pregătitoare. Este aproximativ acelaşi cu numărul de clase din anii trecuţi. Sper să avem elevi suficienţi pentru a acoperi toate aceste clase, ne aşteptăm însă la o diferenţă de plus sau minus o clasă sau două.
GdS: Cum stăm la capitolul acoperirea posturilor didactice cu titulari?
G.F.B.: Avem 7.300 de cadre didactice pe o normă sau fracţiuni de normă, din care 6.000, 6.100 sunt titulari ai sistemului. Doljul nu are probleme în acest sens. În primul rând, avem un liceu pedagogic care scoate anual tineri extrem de pregătiţi, apoi avem o universitate ce asigură personal pe toate disciplinele de învăţământ. Anual, avem un număr foarte mare de participanţi la concursul de titularizare, la care se înregistrează o concurenţă acerbă. Şi în acest an sunt ferm convins că la concursul de titularizare de pe 15 iulie, după ce vom afişa catedrele scoase la concurs, vom avea peste 1.500 de candidaţi.
GdS: Din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii sindicali ai profesorilor doljeni am aflat că există mulţi profesori titulari care nu reuşesc să aibă o catedră a lor, stau pe locuri rezervate de ani buni. Ce se poate face pentru aceştia?
G.F.B.: Există câteva situaţii care s-au creat de-a lungul timpului la anumite discipline. Vă ofer drept exemplu disciplina informatică. În urmă cu câţiva ani, acestei discipline îi erau alocate un număr mare de ore, fapt ce le-a permis colegilor să se titularizeze. Treptat însă, numărul orelor s-a redus, din trei a rămas doar una. Astfel au apărut restrângerile de activitate. Ne confruntăm şi în acest an cu o situaţie deosebită, este vorba de CN „Ştefan Odobleja“. În 2011 a fost unit cu alte trei unităţi. În acest an, le pleacă 16 clase şi le vor intra doar 11. Vreau să precizez faptul că nu sunt adeptul comasărilor, nu vreau să se ajungă la desfiinţarea unităţilor şcolare. Nu vreau să mă gândesc că în urmă cu 100 de ani se înfiinţau şcoli, iar noi e posibil să fim cei care le închidem. Nu e important pentru mine, ca inspectorat şcolar, să am o şcoală cu excedent de ore, iar pe de altă parte să am unităţi şcolare în care profesorii întâmpină dificultăţi, cum este cazul la „Odobleja“. Mă interesează la fel de mult şi profesorii de la „Odobleja“, cum mă interesează şi profesorii de la CN „Fraţii Buzeşti“. Toţi sunt oameni care lucrează cu sufletul, care au nevoie de liniştea pe care o asigură siguranţa locului de muncă.
GdS: Ministrul educaţiei a scos la concurs toate cele 42 de posturi de inspectori generali. V-am întrebat atunci când a apărut acest comunicat şi mi-aţi mărturisit că veţi participa la concurs. Tot atunci mi-aţi spus că vă aşteptaţi să aveţi contracandidaţi, că dacă ar fi să luaţi în calcul condiţiile impuse de minister pentru participarea la concurs, aproximativ 1.000 de dascăli doljeni au şansa să se înscrie în competiţie.
GFB: Aşa este, voi participa la concurs. Nu vreau însă să vorbesc prea mult despre acest subiect. Cel mai bine este să aşteptăm concursul, iar în cazul în care voi câştiga, voi avea multe de făcut…
