Dean Thompson este adjunctul şefului misiunii Ambasadei SUA în România. Cu o experienţă de peste 20 de ani în diplomaţia americană, Thompson a condus activitatea ambasadei de la București între 2014 şi 2015.
În interviul acordat în exclusivitate pentru Gazeta de Sud şi Alege TV, Dean Thompson vorbeşte despre oportunităţile de dezvoltare ale Olteniei, despre cum se descurcă România în lupta împotriva corupţiei şi despre cum putem combate împreună ameninţările teroriste.
Ce vă aduce astăzi în Craiova?
Fabrica Ford îşi extinde operaţiunile, au anunţat astăzi o investiţie de 200 de milioane de euro. Vor începe producerea noului EcoSport aici. Ford activează în Craiova de opt ani şi această extindere majoră va aduce câteva sute de noi slujbe. De asemenea, este un semnal excelent al interesului nu doar faţă de România, cât şi faţă de această regiune. Sperăm că decizia Ford va genera interes din partea altor producători de maşini sau de subansamble auto. Ambasada noastră face foarte multe pentru promovarea antreprenoriatului în România şi suntem întotdeauna deschişi să vorbim despre importanţa unui spirit antreprenorial puternic, a asumării de riscuri, a pornirii de noi afaceri, a eforturilor necesare pentru a creşte economia. Asta deoarece credem că România are un potenţial imens în această direcţie.
Cunoaşteţi alte planuri de investiţii americane, cu excepţia veştilor bune primite de la Ford?
Ştiu că sunt câţiva producători de subansamble auto care funcţionează aici. M-am concentrat pe Ford în ultima perioadă şi cel mai familiarizat sunt cu ei. Cred că este o oportunitate imensă în domeniile transport, IT şi manufactură. Noi sfătuim companiile americane, când apelează la noi, să exploreze toată România, inclusiv această zonă, având în vedere experienţa pe care Ford şi alţii au avut-o aici.
Nu este prima dată când vizitaţi Oltenia. Care credeţi că sunt părţile bune şi cele slabe ale regiunii?
Avantajele sunt, cu siguranţă, oamenii şi forţa de muncă excelentă care există aici. De asemenea, frumuseţea naturală – este o zonă minunată prin care să mergi cu maşina dinspre Bucureşti spre vest. Sunt nişte oportunităţi spectaculoase pentru turism. Cred că problema care afectează Oltenia este aceeaşi ca în alte părţi din România. Este nevoie de o atenţie continuă asupra dezvoltării infrastructurii. De la drumuri până la transportul feroviar, se fac îmbunătăţiri, şi cred că există un efort consistent pentru a face aceste lucruri. Auzim mereu asta de la companii: „Dacă am şti că drumurile vor fi finalizate până la o anumită dată şi vor fi pregătite pentru mai mult trafic“… Cred că asta ar fi un catalizator considerabil pentru sporirea interesului investitorilor.
România a urcat în indexul corupţiei realizat de Transparency International de pe locul 69, pe locul 58. Cum vedeţi situaţia actuală în lupta României cu corupţia?
Cred că România face nişte eforturi extraordinare în lupta cu corupţia şi sperăm că va continua. Am văzut un angajament puternic din partea autorităţilor române în direcţia continuării acestei lupte. România se diferenţiază în regiune ca o ţară ce nu tolerează corupţia, care recunoaşte că dacă nu există mecanisme clare, transparente şi stabile nu poţi atrage investitorii pe care îi doreşti şi nu poţi crea un mediu sigur şi propice pentru propriii tăi cetăţeni. Cu cât se face mai mult pe frontul anticorupţie, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Cred că România face progrese majore şi vrem să lucrăm împreună pentru a continua această evoluţie.
Cu privire la unele critici aduse DNA, care au fost acuzaţi că sunt prea duri, care este părerea dumneavoastră cu privire la activitatea DNA?
Nu este prerogativa mea să evaluez entităţile instituţionale. Lucrăm îndeaproape cu toate autorităţile publice din România şi cred că este foarte important să colaboreze unele cu altele şi să urmărească binele ţării pe termen lung. DNA, DIICOT şi Poliţia Română transmit semnale foarte puternice în acest moment. Ei le spun oamenilor că nu se merită să încalci legea, că trebuie să respecţi regulile. Ce considerăm cel mai important este protejarea independenţei acestor instituţii. Justiţia trebuie să poată opera independent, fără interferenţe şi influenţe externe. Cred că vedem asta tot mai mult şi e un lucru excelent. Vom continua să fim susţinători ai luptei împotriva corupţiei, dar sperăm că toţi românii se vor implica în acest efort şi în deciziile cu privire la ce se va face de acum încolo. Evident, alături de partenerii voştri din UE, deoarece Mecanismul de Cooperare şi Verificare este un component foarte important.
Sistemul antirachetă de la Deveselu a costat aproximativ 143 de milioane de dolari şi este o metodă de protecţie împotriva Rusiei. Dar Rusia nu stă pe loc. Se vorbeşte despre rachetele Kalibr, care ar putea lovi orice ţintă din Europa. Ne jucăm de-a şoarecele şi pisica cu Putin. Cum putem să ne asigurăm că suntem pisica şi nu şoarecele?
Este important să fim absolut clari cu privire la Deveselu. Această bază face parte dintr-un plan de apărare antirachetă al NATO şi are ca ţintă ameninţările din afara zonei euroatlantice. Nu este realizat să ia în considerare Rusia. Acest sistem schimbă ecuaţia strategică, eliminând avantajul ţărilor din afara Europei, care ar fi putut folosi rachete balistice ca o modalitate de influenţă şi presiune. Rusia a făcut nişte declaraţii cu privire la Deveselu şi a prezentat situaţia într-un mod incorect. Ruşii sunt conştienţi că Deveselu nu este construit pentru a servi împotriva echipamentelor militare ruseşti, deci trebuie să definim clar ce este sistemul și ce avem de gând să facem cu el în viitor. Când vorbim mai pe larg despre ruşi şi activităţile lor în regiune, separat de Deveselu, urmărim cu îngrijorare ce s-a întâmplat în Ucraina, anexarea ilegală a Crimeii, şi credem că este foarte important ca aliaţii noştri, ca România şi restul ţărilor din regiune, alături de Uniunea Europeană, să fie puternici şi să aibă o atitudine unitară cu privire la felul în care tratează Rusia. Vrem să facem posibil ca România să îşi dezvolte o economie puternică şi să nu fie dependenţi energetic de o anumită sursă. Făcând aceste lucruri, creăm o atmosferă ce sporeşte stabilitatea regiunii.
Centrala nucleară de la Kozlodui se află la 60 de kilometri de Deveselu. Tot 60 de kilometri sunt și până la Craiova. Centrala este în proces de extindere şi sunt multe voci în această regiune ce se opun dezvoltării centralei nucleare. Credeţi că aceste planuri de extindere reprezintă o ameninţare asupra regiunii?
Nu. Nu cunosc toată situaţia acelei centrale nucleare, dar de fiecare dată când analizezi extinderea unor centrale nucleare şi sisteme energetice de acest gen, este important să iei în considerare toate grupurile afectate şi să vezi care sunt problemele potenţiale. Nu pot spune mai multe despre această centrală, îmi pare rău.
Aş vrea să vorbim puţin despre profesia de jurnalist. Anul acesta, „Spotlight“ a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun film. El spune povestea unei echipe de jurnalişti de investigaţie care fac o treabă excelentă în investigarea bisericii. Acest gen de investigaţii este tot mai greu de făcut în zilele noastre, deoarece jurnalismul de investigaţie necesită foarte multe resurse. Poţi lucra un an să documentezi un subiect bun. SUA nu mai finanţează activităţi de susţinere a libertăţii presei în locuri ca România, pe care o consideră deja dezvoltată în această direcţie. Având în vedere că jurnalismul de investigaţie este coloana vertebrală a democraţiei, cum vedeţi viitorul presei şi cum poate sprijini SUA acest viitor?
În primul rând, sunt de acord 100% că jurnalismul de investigaţie, jurnalismul în general şi libertatea presei sunt fundamentele oricărei societăţi libere. Noi toţi, ca şi consumatori de informaţie, trebuie să apreciem munca pe care o fac jurnaliştii, în situaţii foarte grele, uneori în circumstanţe care le pun viaţa în pericol. Cred că e vital să recunoaştem acest lucru. SUA este foarte activă în susţinerea dreptului jurnaliştilor de a scrie şi crearea unui mediu în care libertatea presei este înţeleasă şi respectată. Am oferit sprijin entităţilor ce fac jurnalism de investigaţie, oferindu-le pregătire şi alte oportunităţi. Anual, organizăm un program internaţional de vizitare şi leadership (IVLP), unde invităm grupuri de jurnalişti în SUA pentru a dezvolta o legătură mai bună cu colegii lor. Căutăm oportunităţi să facem asta, dar aveţi dreptate: problema finanţării este una majoră, şi nu doar în România sau Europa, ci şi în SUA. Toată lumea explorează felul în care ziarele şi jurnaliştii de investigaţie pot funcţiona cu aceste constrângeri financiare. Cred că e o provocare ce va continua în următorii ani. De aceea noi toţi, cei care punem preţ pe presa liberă şi accesul liber la informaţie, trebuie să sprijinim aceste instituţii şi să găsim moduri de a le transforma într-un model de afaceri viabil.
Să discutăm despre terorism. Pe lângă exploziile de azi-dimineaţă (marţi – n.r.) din Bruxelles, foarte recent a avut loc un atentat şi în Ankara. Oamenii simt că terorismul a ajuns la ei în casă. Putem face ceva împotriva unui duşman diabolic şi ascuns?
Absolut. În primul rând, vreau să ofer condoleanţe familiilor, prietenilor şi celor iubiţi de cei care au fost răniţi sau ucişi în atentatele de astăzi (marți – n.r). Veştile din Bruxelles sunt foarte triste. Dar cred că e extrem de important să ţinem minte că facem parte din una dintre cele mai de succes alianţe din istoria lumii şi că parteneriatul dintre SUA şi Europa în lupta împotriva terorismului este eficient şi face o diferenţă imensă. Încercăm să ne asigurăm că teroriştii nu vor putea face rău şi să ţinem oamenii departe de grupurile teroriste. Ştim că recrutează folosind tot soiul de modalităţi şi încercăm să arătăm clar că acesta este un drum care nu poate duce decât la moarte şi distrugere. În toate aceste direcţii suntem hotărâţi să lucrăm în continuare cu toţi partenerii şi mai ales cu aliaţi speciali ca România, cu care avem o relaţie foarte strânsă. Realizăm sesiuni de pregătirecomune, împărtăşim informaţii şi sunt multe motive pentru a fi optimişti cu privire la cine va câştiga pe termen lung în această luptă. Dar trebuie să fim uniţi, să menţinem o presiune constantă şi să căutăm modalităţi de a afla mai multe despre cum operează aceste grupuri şi cum putem să îi lovim înainte ca asemenea atentate să mai aibă loc.
