Cum ne putem proteja împotriva E.coli, cât de sănătoase sunt fructele pe care le consumăm, este sau nu oportună înfiinţarea abatoarelor mobile pentru fermieri? Răspunsurile la toate aceste întrebări le aflaţi din interviul acordat GdS de Andrei Butaru, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.
GdS: În perioada 5-16 septembrie, ANSVSA a prelevat probe de carne din 27 de judeţe. A fost găsită bacteria E.coli în Giurgiu, Timiş, Vaslui şi Iaşi. Au fost făcute controale şi la noi?
Andrei Butaru: Da, s-au făcut şi la noi controale. Nu am avut probleme deosebite. Aceste apariţii sunt obligatoriu transmise mai departe, nu pot fi ascunse pentru că există un buletin de analiză în care se dovedeşte rezultatul controlului. În prezent, avem în control nişte probe de lapte. În momentul în care avem suspiciuni, trimitem spre confirmare la Bucureşti şi, dacă se confirmă, luăm măsurile care se impun.
GdS: Având în vedere că au existat cazuri de îmbolnăviri care au dus şi la deces din cauza bacteriei E.coli, mai ales la copii, există o modalitate prin care ne putem proteja de alimentele contaminate?
A.B.: În mod normal, ar trebui să plecăm de la un singur lucru, igiena, pentru că Escherichia Coli este un germen de portaj, adică un germen care se găseşte în mod constant atât în organismul nostru, cât şi al animalelor. Dacă noi avem o igienă adecvată, apariţia acestor cazuri va fi din ce în ce mai rară. Nu putem exclude boala în totalitate pentru că nu ştim ce face fiecare în casa lui, dar serviciile veterinare pot controla unităţile care pun în consum public alimente.
GdS: În vară, în sezonul pepenilor, au fost raportate numeroase cazuri de enterocolite. Mulţi dintre cei care s-au îmbolnăvit incriminau pesticidele de pe fructe. Până în toamnă urma să fie aduse modificări Ordinului 111/2008, care să îi oblige pe toţi comercianţii să facă autocontrolul legumelor şi fructelor scoase la vânzare. Ce s-a întâmplat?
A.B.: Din câte ştiu, se lucrează în continuare la modificarea Ordinului 111, se vor aduce unele îmbunătăţiri pentru că într-adevăr nu se fac toate analizele posibile pe produsele de origine non-animală. Dar eu cred că acele episoade au fost ceva trecător, iar pe noi ne duce gândul tot la o igienă precară, pentru că dintr-un lot de pepeni de zece tone, să zicem, au fost două-trei semnalări, iar asta presupune că nu lotul a avut o problemă, ci omul care a consumat fructul. Dacă era un lot contaminat, trebuia să avem mult mai multe semnale în ceea ce priveşte afectarea oamenilor.
GdS: Ministerul Agriculturii susţine că legumele şi fructele au pesticide, dar în limita maximă admisă. Acest lucru îi poate linişti pe consumatori?
A.B.: Da, pentru că la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit o anumită doză de pesticide care se poate găsi în fructe sau în legume. Având în vedere că la ora actuală găsim reziduuri de pesticide în părţi per milion, vă daţi seama că ar trebui consumate mii de tone ca să putem spune că suntem afectaţi.
Alegerea medicului veterinar, o practică în UE
GdS: Schimbând puţin registrul şi trecând la crescătorii de animale, ştim că oierii cer înființarea abatoarelor mobile și libertatea de a-și alege medicul veterinar. În ce măsură pot fi puse în practică aceste solicitări şi cum ar schimba lucrurile în acest domeniu?
A.B.: Sunt discuţii mai vechi la nivel de autoritate, pentru că ştiţi cum e la noi. În perioada sărbătorilor de Paște este o problemă pentru că ei trebuie să îşi ia mieii de la stână şi să îi ducă într-o unitate autorizată sanitar-veterinar, astfel încât să se evite contaminarea acestor cărnuri. În aceste condiţii, ei vor să vină cu nişte abatoare mobile şi să sacrifice igienic şi sub supraveghere sanitar-veterinară, pentru că în momentul în care există un abator trebuie să existe şi unul sau două cadre specializate, care să facă o analiză înainte de sacrificare şi una post-mortem, a carcasei care primeşte o ştampilă şi pleacă în consum. Lucrul nu e rău, să vedem în ce condiţii va ieşi acest cadru legislativ.
GdS: În privinţa alegerii medicului veterinar, ce se va întâmpla?
A.B. La ora la care discutăm, medicii de liberă practică au licitat acţiunile pe un anumit teritoriu şi răspund de ele. Marii fermieri şi marii crescători de animale spun că preferă să aleagă ei un anumit medic şi eu zic că este un lucru bun, se practică în Uniunea Europeană şi e firesc ca omul să îşi aleagă medicul cu care să lucreze. Mă refer la marii crescători, pentru că în mica gospodărie ţărănească nu poate avea fiecare alt medic.
Vaccinarea oilor împotriva antraxului, subvenţionată sau nu de către stat?
GdS: La nivel central se discută să nu mai fie subvenţionată de către stat vaccinarea anticărbunoasă la oi, iar costurile să fie suportate de proprietari. Cum stau lucrurile, de fapt?
A.B.: Chiar săptămâna trecută urma să aibă loc o întâlnire la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară de la Bucureşti cu patronatul medicilor veterinari de liberă practică din ţară şi cu mari crescători, pentru a se ajunge la un consens în legătură cu vaccinarea anticărbunoasă.
GdS: Dar credeţi că ar fi oportună o astfel de decizie, nu ar fi în defavoarea oamenilor, având în vedere că vor fi nevoiţi să plătească?
A.B.: Pentru marii fermieri, dacă vin cu această propunere înseamnă că şi-au făcut nişte calcule. Problema va fi din nou la mica gospodărie ţărănească, unde sunt cinci-șase oi sau capre şi proprietarul vrea să le păstreze. Acolo, noi ne aşteptăm să se discute separat. Adică fermierii să poată să îşi aleagă medicul şi să stabilească vaccinarea în funcţie de antecedente – pentru că noi avem zone în care a evoluat boala şi ar fi riscant să nu se mai facă vaccinare, întrucât sunt acele aşa-numitele câmpuri blestemate, în care antraxul a revenit după mulți ani. În urma unei anchete epidemiologice bine făcute pe zonele unde a evoluat în trecut antraxul, probabil va rămâne vaccinarea obligatorie, iar pe zonele în care de ani întregi nu a evoluat – pentru că sunt şi astfel de zone – se va face la alegerea proprietarului.
GdS: Propunerea aceasta vine din partea fermierilor?
A.B.: O parte din fermieri vor asta, alţii nu vor. Vă daţi seama că statul este degrevat de nişte sume pentru că asta înseamnă şi preţul vaccinului, şi preţul manoperei, dar, în orice caz, decizia se va lua în urma unei anchete epidemiologice foarte bine făcute, astfel încât statul să îşi asume aceste lucruri.
GdS: Deci, practic, propunerea aceasta o face statul.
A.B.: Întotdeauna statul vrea să se degreveze de anumite cheltuieli. Sunt fermieri care vor să facă în continuare vaccinul, dar sunt şi fermieri care nu vor să îl facă. Bănuiesc că se va ajunge la un consens în urma acestor discuţii între patronatul medicilor de liberă practică, ANSVSA şi fermieri.
GdS: Altă ameninţare este pesta porcină africană, din ce în ce mai aproape de graniţele ţării.
A.B.: Este o boală destul de dură pentru că nu a mai evoluat în România. Din câte înţeleg, la ora asta a declarat-o şi Republica Moldova, este şi în Ucraina. Nu este o boală care se transmite la om, este specifică porcinelor. Potrivit cercetătorilor, circulă cu porcul mistreţ, care are trasee destul de lungi şi poate să treacă graniţele. Prezintă un risc major pentru că mortalitatea este şi de 100 la sută la efectivele afectate. Deocamdată, în România nu există. În momentul în care, Doamne fereşte, va apărea şi la noi, va trebui să luăm măsuri de biosecuritate fiindcă nu există vaccin.
