Universitatea din Craiova va continua să fie cât mai vizibilă, dar totodată este într-o continuă dinamică. Facultățile au renunțat la programele care nu sunt profitabile și o să mai renunțe și în perioada următoare, a precizat prof. univ. dr. Cezar Spînu, rectorul Universității din Craiova într-un interviu acordat GdS. De asemenea, centrul universitar craiovean pregătește noi proiecte de dezvoltare a infrastructurii, însă se așteaptă și la un sprijin financiar din partea statului pentru a termina obiectivul S 200.
GdS: Suntem la începutul lui 2018, ce va însemna acest an pentru Universitatea din Craiova din punct de vedere al proiectelor?
Cezar Spînu: Este un an important. De fapt, toți anii sunt importanți pentru mediul academic. Anul acesta este important fiind și anul Centenarului. Acum, în ceea ce privește proiectele Universității din Craiova, ele sunt multe pe diverse domenii de activitate.
GdS: De exemplu, pentru admitere ce noutăți aveți ? Vor mai fi evaluate programele de studii?
C.S.: Sunt noutăți și anul acesta. Se continuă acel program demarat anul trecut de înscriere on-line la toate facultățile, un program pe care, deși l-am implementat anul trecut înainte de admitere, a avut rezultate foarte bune. În acest an ne așteptăm la rezultate și mai bune. În ceea ce privește oferta educațională, avem 97 de programe de licență și 92 de programe de master. Pot să vă spun că Universitatea din Craiova este singura din țară care are cinci din cele șase domenii de studii existente în acest moment la nivel național. Practic, nu există o specializare cerută de piața muncii pe care noi să nu o putem pune la dispoziția viitorilor studenți. Fiind o universitate compozită, mai avem și programe de studii de nișă pe care le menținem.
Sigur că facultățile au făcut o analiză la solicitarea Consiliului de Administrație. Au renunțat la câteva programe de studii și o să mai renunțe în ideea în care nu vor fi desființate, dar nu vor mai fi școlarizați studenți decât în situația în care devin profitabile. Dar, în același timp, am propus și am autorizat noi programe de studii, atât la licență, cât și la masterat. În 2017, de exemplu, am introdus programul de Arte plastice, pictură și sculptură, care a avut un impact foarte bun în rândul candidaților. Am acreditat specializarea Peisagistică de la Horticultură, care până acum a fost doar autorizată. Periodic am introdus câte o specializare nouă, cum ar fi Chimie farmaceutică la Facultatea de Științe. În ceea ce privește masterul, am înființat câteva programe în limba engleză la Facultatea de Inginerie Electrică, la Facultatea de Drept, la Facultatea de Litere. Iată că încercăm să fim dinamici, astfel încât să le oferim viitorilor candidați un traseu cât mai lin și cât mai bun în Universitatea din Craiova.
GdS: Facultățile au venit și cu alte propuneri pentru 2018 – 2019?
C.S.: Alte noutăți nu. Probabil că după admiterea din vara acestui an, în funcție de trendul pe care îl au specializările, o să intervenim pentru anul viitor.
Va fi gata cantina Universității
GdS: În ceea ce privește proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii, ce se va întâmpla anul acesta. Ce ar trebui să se termine și ce proiecte vor începe?
C.S.: Ca și proiecte mari de infrastructură, pe fonduri europene, știți foarte bine că abia anul trecut au fost finalizate toate demersurile la nivel național, de acreditare a Organismelor de Implementare, și au fost lansate axele de finanțare. Noi, în prezent lucrăm la mai multe proiecte. Și anume avem unul pentru campusul de la Inginerie Electrică Automatică, situat pe bulevardul Decebal. Tot pentru acea zonă o să depunem un proiect pentru un Centru de formare profesională. De asemenea, un Centru de cercetări agricole care va fi localizat în clădirea pe care o avem la Banu Mărăcine și este vizavi de aeroport. Mai avem în lucru un proiect pentru reabilitarea unei clădiri din campusul de la Facultatea de Educație Fizică și Sport. Este vorba de clădirea în care funcționează specializarea de kinetoterapie. Alte două cămine studențești vor fi modernizate tot pe fonduri europene, Căminul nr. 5 din campusul Agronomie, respectiv Căminul nr. 9 din campusul de pe Calea București. În paralel, deși procedurile au fost ceva mai greoaie, am reușit, după ce am obținut finanțare de la Ministerul Educației, să intrăm în reabilitare cu Căminul 2 din campusul de la Agronomie. Dacă totul va decurge așa cum trebuie, lucrările se vor termina până la sfârșitul acestui an universitar. Celelalte două cămine se vor termina peste un an și jumătate. Vom avea peste 95% din căminele universității reabilitate. În Căminul 9 vrem să facem ceva deosebit. Adică, vor fi spații de cercetare, vor fi biblioteci și vă pot spune, în premieră, că acolo va funcționa Centrul medical al Universității din Craiova.
GdS: Și acum sunt în derulare lucrări la Universitatea din Craiova, în corpul central…
C.S.: Am reușit să obținem finanțare și continuăm lucrările din corpul A. Se face fațada clădirii dinspre strada A.I. Cuza, spre Teatrul Național, unde știți că s-a lucrat și va funcționa, sper eu într-o săptămână, acea cantină a universității (astăzi se inaugurează – n.r.). Acum am intrat, după licitație pe SEAP, în forță pe etajul I și etajul II. Deși termenul de execuție este de 12 luni, Direcția Administrativă Generală a discutat cu firma care a câștigat licitația și promisiunea este ca acel corp să fie terminat la 1 octombrie. Cu acea cantină s-a întârziat puțin, dar nu este vina noastră. Ne-am trezit anul trecut când s-a terminat construcția că bucătăria cantinei era goală, nu erau nici bani alocați pentru dotare. Am obținut banii și am dotat bucătăria. Ulterior a apărut alt impediment. Coșul de evacuare era la o înălțime mică, rămânea undeva pe la jumătatea clădirii pe interior și a fost nevoie să refacem proiectul. Se lucrează în acest moment la acest coș. Am depus documentația pentru a lua avizele DSP, PSI.
Blocul S 200, un obiectiv important pentru oraș
GdS: Universitatea din Craiova dispune de foarte multe spații, inclusiv blocul S 200, care este o clădire impozantă pentru oraș. Ce se mai întâmplă în cazul acestui bloc S 200?
C.S.: Cu S 200 este extrem de complicat. Cred că toată lumea ar trebui să înțeleagă că acest bloc nu este neapărat al Universității, este clădirea orașului și a regiunii. Noi avem un proiect extrem de ambițios pe care l-am prezentat și la Ministerul Dezvoltării, de exemplu de a construi în această clădire un Hub IT, care va aduce foarte multe locuri de muncă, va ridica bugetul Craiovei și bugetul regiunii și bugetul țării, pentru că IT-ul este un domeniu care aduce la bugetul național cam 30%. Avem specialiștii necesari, avem facultăți de profil, avem studenți, am luat legătura cu companii de profil, care ar dori să-și relocheze activitatea în acest bloc.
Cu banii pe care i-am obținut în 2016 și 2017, în jur de trei milioane în 2016 respectiv tot atât în 2017, am reușit să facem documentația pentru că s-a schimbat legislația. Am reușit să refacem proiectul tehnic, extrem de complicat cu noile norme ISU. Am terminat documentația și va avea loc o discuție interministerială, este un Consiliu Consultativ Interministerial.
Dar eu vă spun că, după noile calcule făcute de constructori, de arhitecți, după ce s-au investit 42 de milioane de lei de când există această clădire la universitate ar mai trebui de acum înainte încă 57 de milioane de lei, pentru a putea fi finalizată, asta înseamnă 12 milioane de euro. Noi am încercat să accesăm o axă pe fonduri europene care a fost deschisă, de curând, pentru transferul tehnologic, însă ea se adresează în principal firmelor și nu instituțiilor publice. Sigur și noi suntem eligibili pentru a depune un proiect la ADR, dar cofinanțarea este imensă, de 50%. Asta înseamnă că este adresată firmelor care dispun de bani și ar vrea să investească în astfel de proiecte. Universitatea din Craiova în acest moment, deși este o investiție importantă, nu își permite să aloce 6 milioane de euro.
GdS: Există totuși speranțe…
C.S: Există speranțe. Este posibil să îl ia CNI-ul, dar deocamdată legislația nu este foarte clară.
GdS: Ați făcut referință și la bugetul Universității din Craiova și am văzut că a fost trecut de două ori prin Consiliul de Administrație. Cum este bugetul de anul acesta, de fapt, și care vor fi prioritățile?
C.S.: Am trecut de două ori bugetul prin Consiliul de Administrație, pentru că am trecut prima dată acest buget undeva în luna decembrie și la începutul lunii ianuarie au venit niște recomandări ale Ministerul Educației vizavi de buget, pentru această perioadă de început pentru semnarea contractelor instituționale. A trebuit să-l refacem și nu este un buget mulțumitor. A trebuit să tăiem, dar cu siguranță ne vom descurca.
Pe site-ul universității am dat execuția bugetară pentru anul 2017 și la 31 decembrie, Universitatea din Craiova, după ce a plătit hotărâri judecătorești în valoare de 14,3 milioane de lei, a închis anul 2017 cu 17,7 milioane de lei pe plus.
GdS: Bugetul a afectat mereu resursa umană. Spuneați înainte de a prelua mandatul de rector că veți pune accent pe dezvoltarea resursei umane. Ce noutăți sunt pe acest segment?
C.S.: Pot spune că în patru semestre, pentru că posturile în învățământul superior se scot pe semestru, am scos peste 130 de posturi și asta spune multe. În această perioadă semnăm un memorandum cu Ministerul Educației pentru că încă există în vigoare Ordonanța nr. 90 care blochează cumva posturile din sistemul public, la două persoane care părăsesc sistemul se scoate la concurs un post. Semnăm acest memorandum cu ministerul și avem 10 – 12 sau chiar 16 posturi pe care să le scoatem în acest semestru, deși odată cu creșterile salariale va fi un efort foarte mare pentru acoperirea salariilor. Asta nu înseamnă că cineva se gândește să blocheze traseul colegilor sau dezvoltarea anumitor specializări sau anumitor facultăți. Ne apropiem de 150 de posturi scoase la concurs în doi ani, ceea ce nu este puțin lucru având în vedere situația financiară pe care am avut-o, și care nu este bună acum, dar tot timpul în învățământul superior banii nu vor fi de ajuns. Suntem nevoiți să aducem din ce în ce mai multe resurse extrabugetare.
GdS: Buget foarte mic au avut și stațiunile de cercetare despre care în 2016 spuneați că sunt pe minus. Ce s-a întâmplat la aceste stațiuni?
C.S.: Din raportul privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli prezentat în Senatul Universității la 31 decembrie 2017, se constată că la toate stațiunile a existat un excedent de venituri și cheltuieli din activitatea de producție și cercetare. Mai mult decât atât, la sfârșitul anului 2017 stațiunile de cercetare au contribuit la bugetul consolidat al Universității din Craiova cu 1,5 milioane de lei. Se autosusțin, fac producție în continuare și au început să aducă bani și la universitate.
GdS: Revenind la studenți, ce oportunități le oferă Universitatea din Craiova?
C.S: Sunt foarte multe proiecte europene. Și anul acesta depunem alte proiecte. Am reușit să atragem multe firme care au căpătat încredere în Universitatea din Craiova și încep să investească în resursa umană. Am creat la INCESA un grup Proelit în care sunt implicați 34 de studenți IT-iști care lucrează pe proiecte ale diverselor companii IT din Craiova sau din regiune și companii naționale. În acest moment, o bună parte din studenții noștri dacă adună câștigurile realizate din bursele oferite de statul român, care și ele au crescut substanțial anul trecut, plus bursele private date din venituri proprii ale Univesrității din Craiova, câștigă 2.000 – 2.500 de lei. Este un salariu bunicel în România și în acest fel am reușit să-i menținem în universitate, să se pregătească și să nu mai meargă să se angajeze la diferite firme ca să poată să se susțină pe timpul școlarizării.
GdS: Ce pregătește Universitatea din Craiova pentru perioada următoare?
C.S.: Universitatea din Craiova a devenit tot mai vizibilă la nivel național și prin prisma evenimentelor pe care le organizăm. Pe 21 martie încercăm să facem un seminar, „Însemne ale nemuririi – dialoguri ale Marii Uniri“, la care va participa Alexandru Cumpănașu, președinte ale CNMR, va veni actorul Dorel Vișan, maestrul Nicolae Voiculeț, academicianul Eugen Simion, iar pe 22 martie vom organiza prima conferință regională „Noile reguli privind protecția datelor cu caracter personal“, la care va fi prezent și președintele Autorității Naționale privind Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și președintele RENAR (Asociația de Acreditare).
