Anul viitor este unul foarte important pentru Universitatea din Craiova, dar şi pentru toate instituţiile de învăţământ superior. Vor intra în evaluare toate programele de master, dar şi şcolile de doctorat. Anunţul a fost făcut de prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu, rectorul Universităţii din Craiova, care a mai preizat că, pe lângă această evaluare, se va derula şi analiza internă a programelor de studii, în funcţie de cerinţele care au fost la admitere. De asemenea, anul viitor vor continua proiectele de dezvoltare a infrastructurii educaţionale şi sociale şi vor debuta noi investiţii, care vor viza inclusiv staţiunile de cercetare. Într-un interviu acordat pentru GdS, rectorul Universităţii din Craiova subliniază ce oportunităţi sunt pentru studenţi, dar şi care sunt strategiile de dezvoltare a acestei instituţii pe termen lung.
Gazeta de Sud: Suntem la jumătatea anului universitar 2018-2019, care sunt principalele obiective ale acestui an universitar?
Cezar Spînu: Suntem la jumătatea anului universitar 2018-2019 şi la sfârşitul anului calendaristic 2018. Urmează un an extrem de important pentru Universitatea din Craiova şi pentru toate instituţiile de învăţământ superior din România deoarece se va desfăşura acreditarea programelor de masterat existente în România, precum şi evaluarea şcolilor doctorale. Sunt două evenimente extrem de importante pentru învăţământul superior şi în toată această perioadă premergătoare ne-am ocupat de dosarele acestor două evaluări.
GdS: Ce se urmăreşte prin această evaluare?
C.S.: Legea nr. 1/2011 are câteva articole care au tot fost prorogate în ceea ce priveşte evaluarea şcolilor doctorale deoarece, până la acest moment, nu a fost găsită soluţia tehnică. Acum, Ministerul Educaţiei a încheiat un contract cu Banca Mondială şi pe baza unui proiect s-a realizat metodologia de evaluare a şcolilor doctorale şi se suportă şi cheltuielile universităţilor, care nu sunt deloc mici.
GdS: În afară de programele educaţionale, universităţile pun accent pe proiectele de dezvoltare, mai ales pe partea de infrastructură. Care sunt proiectele în acest sens la Universitatea din Craiova?
C.S.: Pe partea de infrastructură, aşa cum toată lumea ştie, axele au fost deschise relativ târziu, undeva la începutul acestui an calendaristic. Noi avem depuse şapte proiecte de infrastructură educaţională şi socială şi toate au fost declarate eligibile. Unul este campusul de la Inginerie Electrică Automatică cu faimsoul turn de pe bulevardul Decebal, care din cauza faptului că nici un proiect nu poate să depăşească şase milioane de euro ca investiţie, a fost împărţit în trei proiecte mai mici. Costurile pentru acel campus se ridică undeva la 18 milioane de euro.
Un alt proiect este pentru Căminul 9 din campusul de pe Calea Bucureşti. Este singurul cămin care a rămas nereabilitat. Avem proiect şi pentru Căminul nr. 5 de la Agronomie. Alt proiect este la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport pentru construirea unei săli de sport şi reabilitarea a două din cele trei cămine din acel campus. Mai avem un proiect pentru înfiinţarea unui centru de cercetări Agricole într-o clădire a Universităţii, care există la staţiunea Banu Mărăcine, undeva vizavi de aeroport. Este o clădire insalubră acum, pe care încercăm să o reabilităm. Practic, sunt cinci mari proiecte, din care unul este împărţit în trei părţi. De aceea, am spus că sunt şapte proiecte de infrastructură. Pot să vă spun că dintre acestea, pentru primele două proiecte ale campusului din bulveradul Decebal deja am semnat prefinanţarea şi la începutul anului viitor o să înceapă şi lucrările.
Sunt oportunităţi pentru studenţi
GdS: Universitatea este un loc al studenţilor. De fapt, universităţile au această misiune de a-i forma pe tineri pentru viitoarele profesii. Câţi studenţi sunt la Universitatea din Craiova?
C.S.: În prezent, sunt peste 18.000 de studenţi. La preluarea mandatului în 2016, CNFIS în octombrie raporta puţin peste 16.000 de studenţi. Înseamnă clar că, în doi ani de zile, sunt cu 2.000 de studenţi mai mulţi. Nu este simplu cu această scădere demografică drastică, pentru că toate universităţile au mari probleme la admitere. Noi, din fericire, nu am avut probleme, în nici un an. La admiterea din toamnă, anual noi solicităm locuri la Minister şi mă refer la locurile de la buget. Şi în ceea ce priveşte locurile cu taxă, acestea se ocupă într-o proporţie rezonabilă. Am reuşit să mărim şi numărul de studenţi străini în universitate. În 2016 erau 160 de studenţi străini, azi avem peste 600.
GdS: Studenţii vin prin acele programe Erasmus?
C.S.: Nu sunt studenţi veniţi prin programe Erasmus. Sunt studenţi care vin pur şi simplu la studii. Programul Erasmus, care acum se numeşte Erasmus plus, este un program de mobilităţi al studenţilor, dar şi al cadrelor didactice. Sigur că şi acest program s-a dezvoltat pentru că el este monitorizat anual de Comisia Superioară şi, în funcţie de obiectivele care sunt atinse de fiecare universitate, susţinerea financiară, adică banii alocaţi programului, poate să crească sau poate să scadă. De doi ani, la Universitatea din Craiova au crescut sumele atrase, deci programul merge foarte bine, astfel încât dacă în 2016 bursa unui student Erasmus era de 400 de euro, azi este de 750 de euro, ceea ce îi creează facilităţi în momentul în care pleacă la studii la o universitate dintr-o ţară parteneră.
GdS: Din ce ţări vin studenţii care vor să studieze la Universitatea din Craiova?
C.S.: Studenţii străini vin din ţări UE, dar şi din ţări din afara Uniunii Europene. Avem şi din America de Sud, dar avem şi din America Latină. De curând, am semnat un protocol cu o universitate din Maroc şi încep să vină din ce în ce mai mulţi studenţi şi din zona magrebiană. Mai sunt şi bazinele tradiţionale ale românilor din afara graniţelor, din Moldova. Din Moldova avem peste 300 de studenţi în prezent, de la 180 de studenţi în 2016. Avem un parteneriat foarte bun cu Asociaţia Studenţilor Basarabeni, sunt foarte inimoşi, se implică şi noi le creăm posibilităţi de promovare a universităţii în liceele din Moldova şi, iată, că a crescut şi numărul studenţilor moldoveni. Per total, avem peste 600 de studenţi străini, ceea ce arată şi internaţionalizarea de care vorbim. Şi un lucru îmbucurător este că avem şi studenţi care vin să studieze la licenţă, la master şi la doctorat.
GdS: Un tânăr, când îşi alege universitatea, se gândeşte şi la oportunităţile pe care le are pentru dezvoltarea profesională, dar şi personală. Ce oportunităţi oferă Universitatea din Craiova?
C.S.: Acum deschiderea pe care o avem faţă de mediul socio-economic începe să dea roade, în ceea ce priveşte drumul studenţilor la Universitatea din Craiova. Avem peste 200 de parteneriate cu agenţi economici locali şi regionali, chiar şi naţionali. Prin intermediul acestor parteneriate am încercat, în primul rând, să le creăm condiţii de intership şi de stagii de practică plătite. Mai mult decât atât, am accesat şi fonduri pe proiecte pentru aceste stagii de practică. În acest moment, toate facultăţile Universităţii din Craiova au minimum un proiect câştigat pentru stagii de practică, mai ales la agenţii economici. La aceste stagii, studentul primeşte o bursă lunară de 400 – 600 de lei. Avem şi o serie de acţiuni pe care le desfăşurăm anual, cum ar fi Forumul Carierei, care s-a desfăşurat în urmă cu o lună şi au fost peste 100 de companii în Universitatea din Craiova. În fiecare dintre cele 11 facultăţi şi-au prezentat portofoliul, au luat contact cu studenţii, care şi-au depus CV-uri pentru stagii de practică sau pentru angajare. Numai prin proiectele acestea pe care le-am desfăşurat, în ultimele două luni am avut trei târguri de joburi la Universitatea din Craiova. Studenţii încep să fie din ce în ce mai interesaţi. Am creat la INCESA o structură de cercetare în ştiinţe aplicate şi avem deja două echipe denumite Pro Elit cu studenţi IT-işti buni şi foarte buni, care lucrează pe proiecte cu companiile de profil, şi nu numai, cu companiile partenere. Un student care învaţă la Universitatea din Craiova şi care doreşte şi poate fi implicat în asemenea activităţi, pe lângă bursa dată de statul român, poate primi şi burse private, ajungând să se pregătească la Universitatea din Craiova câştigând între 2.000 şi 2.500 de lei lunar.
GdS: În general, demersul pentru procesul de admitere al fiecărui an universitar începe imediat după reluarea cursurilor. Vor mai fi evaluate programele de studii?
C.S.: Anual se face această evaluare. Pot să vă spun că Universitatea din Craiova are în oferta educaţională 97 de programe de licenţă şi 92 de programe de masterat. Noi încercăm să punem la dispoziţia tinerei generaţii de studenţi toate programele pe care le cere piaţa muncii şi suntem în permanent contact cu angajatorii. La propunerea acestora, noi avem şi diferite module de cursuri pe care le introducem în oferta educaţională. Această evaluare se face având în vedere şi numărul de studenţi atraşi la un program de studii. De trei-patru ani de zile se menţine numărul programelor de licenţă şi master, numai că se schimbă cerinţa pieţei muncii sau cerinţa studenţilor. De exemplu, în 2017 am introdus programul de pictură-sculptură care a avut un impact foarte bun în rândul candidaţilor. De asemenea, programul chimie farmaceutică la licenţă. În ceea ce priveşte programele de masterat, am înfiinţat programe în limba engleză la Facultatea de Ştiinţe, la Facultatea de Drept, Facultatea de Inginerie Electrică, Facultatea de Litere. Încercăm să fim dinamici şi să oferim studenţilor un traseu educaţional cât mai lin şi, sigur, cât mai profitabil pentru ei.
GdS: Aţi spus că aveţi o relaţie foarte bună cu mediul economic certificată prin cele 200 de parteneriate. Sunt şi investitori care au venit spre Universitatea din Craiova?
C.S.: Aceste firme mari şi foarte mari au început să investească în Universitatea din Craiova pe două niveluri. Investesc în resursa umană, în studenţi şi în cadrele didactice mai tinere ale Universităţii din Craiova şi aici avem grupul de firme Q-Fort, care, de doi ani, investeşte 200.000 de euro în formarea studenţilor IT-işti. Am semnat de curând cu firma Continental de la Sibiu şi deja primul laborator de informatică a fost deschis la Facultatea de Automatică acum câteva săptămâni, urmează un laborator la Facultatea de Ştiinţe, departamentul de informatică, iar zilele trecute am semnat şi primul contract de cercetare cu această firmă în valoare de 150.000 de euro. Cercetarea este al doilea palier prin care se investeşte. Investiţiile se desfăşoară, în principal, prin intermediul INCESA şi vreau să vă spun că, în doi ani şi jumătate, de când s-a deschis această facilitate de cercetare, s-au derulat contracte cu agenţi economici în valoare de 10 milioane de euro.
GdS: Şi pentru că aţi menţionat acest domeniu, cercetarea, Universitatea din Craiova are şi staţiuni de cercetare pentru domeniiile agricol şi horticol. În ce situaţie se mai află aceste staţiuni?
C.S.: Sunt trei staţiuni de cercetare: Staţiunea de cercetare pomicolă la Râmnicu Vâlcea, Staţiunea Agricolă la Caracal şi Staţiunea Viticolă la Banu Mărăcine. Din start vreau să vă spun că toate trei staţiunile în acest moment sunt profitabile. A fost o situaţie relativ grea în 2016. Staţiunea de la Vâlcea şi cea de la Banu Mărăcine aveau probleme în ceea ce priveşte partea financiară. Aceste probleme ajunseseră şi la staţiunea de la Caracal, unde pentru a putea urma un nou ciclu de producţie, practic se tot împrumuta din fondul centralizat al Universităţii. Acum toate sunt pe plus. Staţiunea de la Caracal aduce anual un beneficiu de aproape un milion de euro pentru universitate. Mai mult decât atât, am început să investim în retehnologizarea acestor staţiuni. La Staţiunea de la Caracal, 800.000 de euro au fost investite din veniturile proprii. Pentru retehnologizare am investit în Staţiunea de la Banu Mărăcine şi pe un proiect cu AFIR-ul, un proiect european, şi am reuşit la începutul anului 2016 pe terenul care a rămas, care anul viitor va intra pe rod. Acolo vom investi anul viitor în retehnologizarea liniei de vinificaţie. Va trebui să luăm o linie de vinificaţie şi acea linie costă în jur de 300.000 de euro. La Caracal va trebui să achiziţionăm o linie de aspersoare pentru că agricultura mai ţine şi de vreme şi vrem în acest moment să mărim producţia prin irigare. Avem 400 de hectare care pot fi irigate şi cu această linie de aspersoare care costă aproximativ 150.000 de euro, vom ajunge undeva la 1.000 de hectare din cele 2.600 de hectare, care pot fi irigate şi, bineînţeles, că şi producţia va creşte. Investim în continuare, dar din venituri proprii.
Strategiile universităţii pe termen scurt şi lung
GdS: Orice instituţie are strategii pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Care este strategia Universităţii din Craiova pe termen lung?
C.S.: Pe termen lung, noi ne dorim să şi facem paşi în acest sens să ajungem acolo, sus, printre primele universităţi din România. Va fi o uşoară problemă pentru Universitatea din Craiova prin prisma faptului că este o universitate compozită. Avem foarte multe programe de studii, foarte multe domenii de studii şi foarte diverse. De la educaţie fizică şi sport, teologie până la IT, inginerie, agronomie, horticultură, ştiinţe. Când spun acolo, sus, eu cred că Universitatea din Craiova a ajuns. Este o universitate respectată şi vizavi de faimoasele topuri şi ranking-uri naţionale şi internaţionale care se fac acestea au anumiţi indicatori la care se uită. Indicatorul cel mai important este rata de angajabilitate pentru că aşa este şi normal. La Universitatea din Craiova, domeniile inginereşti au o rată de angajabilitate de peste 80%, dar avem şi domenii socio-umane care au piaţa lor, dar piaţa este din ce în ce mai restrânsă. Profesorii au tot mai puţine locuri pentru a merge la concursuri de titularizare. Media pe universitate privind rata de angajabilitate este una bună, dar niciodată nu te vei putea compara cu o universitate monocoloră, cum este Universitatea Politehnică din Bucureşti. Inginerii sunt căutaţi, îşi găsesc repede loc pe piaţa muncii şi atunci universităţile monocolore vor sta mult mai bine. Principalul obiectiv este să menţinem această stabiltate pe termen lung, care există în acest moment la Universitatea din Craiova, să dezvoltăm infrastructura educaţională şi infrastructura socială şi avem astfel de proiecte chiar dacă nu vor putea fi finanțate toate pentru că avem şapte proiecte de 32 de milioane de euro şi toţi banii de la ADR SV Oltenia sunt opt milioane de euro. Şi dacă le câştigăm pe toate, nu putem să le finanţăm pe toate și atunci intervenim şi cu venituri proprii, aşa cum am făcut anul acesta, când am reabilitat Căminul 2 de la Agronomie. Anul viitor o să reabilităm, tot din venituri proprii, două cămine din campusul de la Educaţie Fizică şi Sport. Şi o să ajungem cu toate căminele reabilitate. Şi, bineînţeles, parteneriat cu mediul socio-economic ca Universitatea să se dezvolte cât mai mult.
GdS: Care sunt principalele obiective ale anului 2018 pe care le-aţi finalizat şi ce va urma în anul viitor?
C.S.: Sunt multe obiective împlinite anul acesta. Numai simplul fapt că avem, în afară de proiectele de cercetare câştigate, 32 de proiecte în derulare de diferite tipuri în valoare de 23 de milioane de euro. Sunt proiecte cu Banca Mondială, proiecte de dezvoltare instituţională, proiecte de tip stagii de practică, proiecte de antreprenoriat. Avem două proiecte mari de antreprenoriat în valoare de patru milioane de euro, prin care vom înfiinţa peste 72 de noi firme, în principal ale studenţilor şi fiecare firmă va avea câte doi angajaţi. Avem alt proiect important şi care este unic în Europa. Este un proiect câştigat pe platforma Global Giving al fundaţiei Ford, CRAF- Centru de Resurse şi Angajament Ford. Există doar patru centre de acest gen în lume, două la Chicago, unul în America de Sud şi al patrulea este cel de la Universitarea din Craiova, câştigând 1,2 milioane de dolari într-o competiţie acerbă. Deja primele trei echipe de studenţi au câştigat trei proiecte care vor fi câştigate cu câte 50.000 de euro fiecare şi, ceea ce este important, este că sunt proiecte care se adresează comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. Acest centru va avea impact foarte puternic asupra Craiovei.
