Într-un interviu acordat Gazetei de Sud, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, vorbeşte despre cele mai importante proiecte din anul care a trecut şi despre principalele investiţii care se vor realiza din 2019. Când vor fi gata lucrările la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Craiova, când va funcţiona la capacitate maximă Clinica de Cardiologie Intervenţională, ce schimbări va suferi Aeroportul Internaţional Craiova şi când vor începe lucrările la conducta de gaze Craiova – Segarcea, aflaţi din materialul de mai jos. Ion Prioteasa explică şi de ce s-a blocat pe final Masterplanul de deşeuri şi vine cu noi amănunte despre proiectul construirii Spitalului Regional Craiova, a cărui valoare ar fi cu 135 de milioane de euro mai mică decât cea stabilită iniţial.
Gazeta de Sud: Care ar fi realizările şi nerealizările Consiliului Judeţean Dolj în 2018?
Ion Prioteasa: Din punctul nostru de vedere, al Consiliului Judeţean Dolj, considerăm că a fost un an bun, chiar foarte bun. Poate nu la fel de spectaculos ca alţi ani, dar acest lucru îl punem şi pe seama unor lucruri care frământă în general România şi ar trebui ceva schimbat. Ce vreau să spun, mai concret, e că pentru a implementa un proiect cu fonduri europene îţi trebuie trei ani în care să strângi documente şi apoi un an şi jumătate sau doi ani în care să realizezi obiectivul pe care ţi l-ai propus. În fine, ce putem să vă spunem este că şi în acest an noi credem că am fost principalul investitor din judeţul Dolj şi am avut la un moment dat 29 de proiecte care a trebuit puse în operă.
GdS: Care ar fi cele mai importante proiecte care au şi fost finalizate în 2018?
I.P.: Dintre lucrurile aşa mai deosebite putem spune că am încheiat anul 2018 cu una din lucrările din domeniul sănătăţii, respectiv Clinica de Cardiologie Intervenţională, pentru care am pus mult suflet, având în vedere că ani de zile, la spitalul judeţean, deşi este cel mai mare din ţară şi acoperă toată această regiune, nu au putut fi tratate cazurile grave de infarct miocardic. Acum putem vorbi de o investiţie foarte mare, de circa 11 milioane de euro, cu două săli de operaţie dotate la cel mai înalt nivel, cu spaţii şi circuite realizate după carte. Cei care au văzut această clinică, unii dintre ei mari specialişti, ne-au spus că este cea mai modernă din ţară şi dacă, la un moment dat, o să se facă un transplant de inimă în România acesta ar fi locul unde ar trebui realizat. Noi ne-am bucurat însă şi de altceva, atunci când am văzut că a fost salvată chiar şi o singură viaţă, cea a actorului Florin Busuioc. El ar trebui să mulţumească toată viaţa că s-a nimerit să fie la Craiova şi că a avut cine să intervină, cu ce să intervină şi, mai ales, unde, iar noi sperăm ca de la 1 ianuarie la Clinica de Cardiologie Intervenţională să avem o echipă completă de medici care să lucreze, o tură completă de persoane calificate.
„După 60 de ani, spitalul judeţean va avea o haină nouă“
GdS: Întâmplarea cu Florin Busuioc a scos în evidenţă şi ceea ce lipsea şi încă lipseşte Clinicii de Cardiologie Intervenţionale, acea linie de gardă, pentru că în cazul lui „Busu“ medicul a venit de acasă. Avem clinica, avem dotările, dar nu funcţionează la capacitate maximă.
I.P.: Nu funcţionează, este adevărat, dar am văzut şi reţinerile medicilor de aici de a da comunicate, de a spune lucrurile pe care le fac în această clinică, pentru că am fost foarte mirat când directorul spitalului judeţean a venit la mine şi mi-a spus că în această perioadă s-au făcut peste 400 de intervenţii chirurgicale în clinică, personalul lucrează acolo în fiecare zi şi nu văd de ce ar trebui să ascundem aceste lucruri. Cred că de anul viitor, Clinica de Cardiologie Intervenţională îşi va găsi locul aşa cum trebuie, în aşa fel încât să se rezolve toate cazurile, iar oamenii să nu mai facă drumuri pe la Bucureşti.
GdS: Care mai este situaţia Unităţii de Primiri Urgenţe, a lucrărilor de acolo, care au demarat de câţiva ani şi încă nu s-au încheiat. Şi Urgenţa este unul dintre punctele nevralgice ale spitalului judeţean.
I.P.: La UPU a fost un lucru care ne-a siderat. Când s-a construit spitalul, această unitate a corespuns, cu cei 800 de metri pătraţi pe care îi avea, dar am primit tot mai multe sesizări legate de condiţiile de la Urgenţă şi am decis că trebuie făcută o investiţie acolo. Ea este foarte mare, de 6,5 milioane de euro, iar de la 800 mp trebuie să ajungem la 3.600 mp, cu două săli de operaţie dotate la cel mai înalt nivel, şi, practic, ar fi trebuit să cam terminăm cu lucrările, să tăiem panglica, cum se spune, dar nu este totul gata. Suntem undeva la 80 la sută cu lucrările, sperăm ca în prima parte a anului viitor să încheiem toate aceste construcţii care sunt acolo, să o dăm în folosinţă şi să avem o Unitate de Primiri Urgenţe modernă. Sperăm să dăm drumul şi la Ambulatoriul de specialitate al spitalului, care are, de asemenea, o investiţie de opt milioane de euro, şi să asanăm toată partea din faţa acestor obiective, să facem o parcare nouă, să scăpăm şi de chioşcurile din faţa spitalului şi să-i dăm altă înfăţişare. Şi chiar la propriu, pentru că ne gândim să reabilităm faţa spitalului, să-i dăm altă înfăţişare la exterior, pentru că la interior lucrăm, iar în prima jumătate a anului 2019 vom intra pe toate etajele, pe scara principală şi pe scările secundare. În felul acesta vom putea spune că, după 60 de ani, Spitalul Judeţean de Urgență Craiova va avea o haină nouă. Mai trebuie menţionat aici şi proiectul european în valoare de 6,5 milioane de euro, care vizează reabilitarea clădirii unde funcţionează Clinica de Oncologie, care va avea şi două lifturi exterioare. Şi tot legat de oncologie, am discutat cu doamna ministru al sănătăţii, care şi-a manifestat disponibilitatea de a face alături de noi un Institut Oncologic Naţional, în aşa fel încât Banca Mondială împreună cu Consiliul Judeţean Dolj să construiască o clădire nouă, lângă cea care există acolo.
Discuţii pentru un spital de copii la Craiova
GdS: Consiliul Judeţean investeşte în sănătate nu doar în Craiova, ci şi în unităţile medicale din Dolj.
I.P.: Este adevărat, avem şapte centre medico-sociale în Dolj, care acţionează ca un filtru în faţa spitalului judeţean şi ne ocupăm şi de ele ca să nu ne fie ruşine că scrie consiliul judeţean pe ele, dar nu au dotarea necesară sau specialiştii necesari. La fel şi cu Spitalul de la Leamna, care este el mai ascuns, dar rezolvă o problemă foarte gravă a acestei regiuni şi dorim ca după o sută de ani să avem acolo o intervenţie puternică, adică să construim o clădire nouă ataşată celei vechi, pentru a face o instituţie pilot pentru România. Mai este şi Spitalul de la Dăbuleni, despre care eu spun că poate sta alături de orice spital din Craiova ca dotare, ca personal şi ca tot ce-i trebuie pentru a funcţiona la 80 de kilometri de Craiova.
GdS: Au existat discuţii despre construirea unui spital de copii la Craiova?
I.P.: Da şi chiar de mai multe ori. Am primit şi de la Banca Mondială un document prin care ni se cerea să spunem care ar fi proiectele majore care credem noi că ar trebui realizate în Zona Metropolitană Craiova, în afară de drumul expres, aducţiuni de apă, conducte de gaze şi alte lucruri cu bani foarte mulţi, iar printre lucrurile pe care le-am menţionat a fost şi un spital de copii. Un spital care să fie o construcţie separată, undeva lângă spitalul regional, poate pe acel teren de pe Centura de Nod la care s-a renunţat, sau, dacă spitalul judeţean va fi reabilitat şi vor mai rămâne spaţii libere, să fie acolo. Însă cel mai bine cred că ar trebui o construcţie de la zero, după toate normele, care să fie realizată fie alături de Primăria Craiova, fie de una din cele două instituţii, aici nu se poate vorbi de orgolii, ci de ce este mai bine de făcut.
să se construiască spitalul regional
Campus universitar lângă spitalul regional
GdS: După toate cele menţionate, aţi mai avea timp şi de construirea spitalului regional, proiect de care se ocupă acum Ministerul Sănătăţii?
I.P.: Spitalul regional este unul dintre obiectivele care nu ne lasă să dormim, pentru că am ţinut cu dinţii ca nu cumva Craiova să fie scoasă de pe harta celor trei spitale din proiectul european. Chiar au fost momente dificile de-a lungul timpului, pentru că unul dintre consultanţii din străinătate care se ocupă de proiect a tot întrebat de ce Craiova, ce înseamnă Craiova, câţi oameni sunt în regiune şi a fost o bătălie pentru a rămâne în acest proiect. Oricum, de la UE vin 150 de milioane de euro pentru cele trei spitale, câte 50 de milioane de euro pentru fiecare, bani total insuficienţi, mai ales că cifra auzită pentru Craiova este de 535 de milioane de euro. Mai mult, firmele de consultanţă de la Bruxelles trebuie să se înfrupte din aceşti bani cu circa 40 de milioane de euro şi, practic, pentru un spital mai rămâneau de la UE doar 10 milioane de euro pentru construcţie. Când am văzut însă că şi Clujul a sărit că vor să facă ei spitalul regional şi că se vor adresa Comisiei Europene, eu, fiind la Bruxelles, am discutat cu doamna Corina Creţu (comisar european – n.r.) cum să procedăm şi mi-a spus să rămânem aşa, pentru că noi nu vom putea niciodată să luăm 535 de milioane de euro de la Banca Mondială sau BEI, pentru că nu vom avea ce să punem gaj pentru aceşti bani. Şi, atunci, statul român a plecat pe următoarea direcţie: s-a stabilit în şedinţa de guvern ca tot ce înseamnă documente să se facă din aceşti bani europeni, după care, pe preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene de la 1 ianuarie, unde se pregăteşte şi bugetul Europei în următorii ani, să fie puşi şi banii pentru construcţia spitalelor. Noutatea este că am auzit acum că spitalul regional de la Craiova ar costa 400 de milioane de euro, în loc de 535 de milioane de euro. În fine, noi ne-am făcut datoria pe plan local, terenul există, toţi furnizorii de utilităţi sunt alături de noi la acest proiect şi vor aduce utilităţile până la poarta spitalului pe banii lor. O să fie o problemă cu Compania de Apă, care trebuie să aducă o conductă foarte mare nu doar pentru spital, ci pentru toată zona, şi vom vedea ce se poate face pe bani europeni şi ce pe banii societăţii. Şi ar mai fi ceva. S-a reuşit ca la terenul actual să se adauge 14 hectare pentru Facultatea de Medicină şi Farmacie, în vederea construirii unui campus universitar, aşa cum este în toată lumea civilizată. Adică acolo unde doctorii sunt şi profesori la Universitate să nu mai bată drumul de nu ştiu unde pentru a veni la pacienţi, ci să fie în acelaşi loc.
Când se introduc gazele pe „ruta“ Craiova – Segarcea
GdS: Că tot vorbim de investiţii, care ar fi primele trei investiţii majore care s-au făcut ori se vor face în judeţul Dolj?
I.P.: Ce pot să vă spun este că abia de acum zona noastră devine foarte atractivă şi vedeţi ce s-a întâmplat cu firma Ford, care a investit aici 1,2 miliarde de dolari şi este în faza în care va construi o a doua maşină şi va angaja 1.700 de oameni. Suntem în discuţii să aducem pentru Ford forţă de muncă de la 35 de kilometri de Craiova, pentru că se va ajunge undeva la 5.000 – 6.000 de muncitori, un semnal puternic dat pe piaţa muncii. În toamnă a mai venit o firmă mare în judeţ, cu o investiţie de 200 de milioane de euro, este vorba de Clariant, o firmă de top din Elveţia care investeşte la Podari. Plus semnalul care s-a dat la consiliul judeţean prin semnarea contractului pentru drumul expres Craiova – Piteşti, primele două tronsoane. Punctul zero este din Centura de Nord, de lângă spitalul regional, de aceea am cerut să fie studiată foarte bine această zonă, să fie tratată special, pentru că va fi un ambuteiaj continuu. De asemenea, altă mare investiţie este aducţiunea de apă de la Izvarna, care, dacă ar fi fost singura investiţie din această regiune, am fi vorbit numai de ea, pentru că e vorba de 434 de milioane de euro. Când vom avea această aducţiune, îţi va veni să bei numai apă de la robinet, pentru că este apă plată, apă de munte. O parte din aceşti bani sunt însă şi pentru repararea conductei vechi şi în felul acesta o putem folosi undeva spre nordul judeţului Dolj către localităţile unde apa nu mai este potabilă. Şi, tot din aceşti bani, o să aducem apă şi canalizare în 22 de localităţi din Dolj. Este un proiect la care se lucrează cu Primăria Craiova şi Compania de Apă Oltenia de circa şapte ani şi s-a realizat deja o primă etapă, când s-au luat 185 de milioane de euro. Iată că, dacă socotim şi cele 434 de milioane de euro, ne vom duce la peste 600 de milioane de euro investiţi numai în apă şi canalizare. Altă investiţie mare care începe în Dolj este conducta de gaze Craiova – Segarcea – Băileşti – Calafat. Primul tronson Craiova – Segarcea va apărea după multe zbateri ale consiliului judeţean, studii de prefezabilitate, de fezabilitate, eu am 11 drumuri făcute la Mediaş până să ne anunţe că proiectul va fi făcut. Este un lucru extraordinar pentru judeţul Dolj, pentru că vor fi gaze în comuna Malu Mare, în Teslui, la Ţuglui, la Calopăr, în oraşul Segarcea şi, bineînţeles, că apoi se va pleca cu tronsonul doi spre Afumaţi, Cerăt, spre partea cealaltă până la Băileşti. Şi aici e vorba de bani foarte mulţi, aşa că putem să spunem că investiţiile sunt foarte mari, aşa cum vor fi şi cele de la Aeroportul Craiova.
Ce modificări va suferi Aeroportul Craiova şi ce rute noi se preconizează
GdS: Dacă tot aţi amintit de aeroport, ce investiţii se vor mai face în acest obiectiv important pentru Craiova şi regiunea Oltenia?
I.P.: Acum, după ce a fost lansată o nouă rută de pe Aeroportul Internaţional Craiova, spre Bruxelles, suntem în discuţii cu Turkish Airlines pentru o cursă spre Istanbul, cu toate că este o chestiune mai dificilă, pentru că Turcia nu face parte din Uniunea Europeană, dar avem discuţii şi cu alte companii. Mai bine să nu vorbim, până nu le vedem aici. Aşa, am avut o întrevedere şi cu consulul român de la Salonic şi am căzut de acord să studiem, cu firma grecească Olympic Air, posibilitatea unui zbor către Salonic. De asemenea, noi ne-am dori un hub foarte puternic, fie la Viena, fie într-unul din oraşele mari din Germania, München, de exemplu, în care cei care pleacă în SUA sau în altă parte şi se îmbarcă la Craiova să nu se mai întâlnească decât la Washington sau unde ajung cu bagajul. Există o luminiţă să se petreacă multe lucruri la aeroport, iar noi suntem pregătiţi ca în această iarnă să începem licitaţiile pentru extinderea celor două terminale, de plecări şi de sosiri, pentru că în unele zile se remarcă o înghesuială pe care nu ne-am imaginat-o că ar putea fi. Adică vreo 600 de persoane cu bagaje care vin să se îmbarce într-un spaţiu foarte mic, iar noi va trebui să-l mărim peste actualele parcări pe care le avem la terminalul de plecări şi, bineînţeles, să facem alte parcări noi. Aşa cum ştiţi, am mai câştigat un proiect prin care să constituim, lângă aeroport, o unitate de pompieri care să intervină în această zonă, dar şi pentru aeroport, şi în felul acesta să nu ne mai oblige pe noi să cumpărăm alte maşini de pompieri. Ne mai pregătim şi pentru proiectul de 76 de milioane de euro pentru un terminal nou pe aeroport, proiect din Masterplanul de drumuri al României. Se lucrează la documente, iar în afară de acest terminal vor fi platforme noi, drumuri perimetrale, împrejmuiri noi, sisteme video şi toate celelalte lucruri care sunt legate de siguranţa zborurilor.
Masterplanul de deşeuri s-a blocat la mal
GdS: Ce se mai întâmplă cu Masterplanul de deşeuri, un proiect european de 54 de milioane de euro care s-a derulat greu şi care se pare că s-a împotmolit pe final?
I.P.: Aici aş folosi replica unui clasic în viaţă: ghinion. Nu ştiu ce aş putea spune altceva despre un proiect de 54 de milioane de euro care a curs foarte bine, l-am făcut în toate felurile, s-a terminat licitaţia pentru operatorul regional, firma şi-a luat în primire tot ce achiziţionasem noi înainte, mă refer la cele 32 de maşini de gunoi, populaţia din judeţ a fost dotată cu tomberoane, primăriile au acea zonă selectivă, şi am ajuns în faza în care trebuia să ducem deşeurile menajere la groapa de gunoi de la Mofleni. Aici ne-am blocat. Avem topuri întregi de hârtii pe care le-am făcut către cei de la Eco Sud (operatorul Depozitului de Deşeuri Mofleni – n.r.), iar ei spun că au o problemă cu Craiova, de fapt cu Primăria Craiova, o problemă legată de tarif. Eco Sud vrea să crească tariful şi spune că acest lucru se va întâmpla în perioada următoare, dar existând această problemă cu Craiova nu vrea să o upgradeze cu o alta pe care ar avea-o cu judeţul, iar în aceste condiţii nu ne primesc cu gunoiul. Bineînţeles că nu am stat cu mâinile în sân, i-am acţionat în instanţă, suntem în instanţă pe ordonanţă președinţială care să-i oblige să ne primească gunoiul. Suntem gata să intervenim dacă este cazul şi cu Jandarmeria, dar nu asta e soluţia. Soluţia ar fi să ne aşezăm la masă, să ne înţelegem şi să plătim un tarif corect, nici mai mare, nici mai mic. Aşa, studiind alte posibilităţi, mai poţi să duci gunoiul în alt judeţ, însă legea spune că, după ce l-ai dus atunci când intri în normalitate să îl aduci înapoi, deci costurile ar fi duble. Şi vorbim de gunoi din zona rurală, acolo unde oamenii nu prea sunt obişnuiţi să plătească pentru el, cum nu sunt obişnuiţi să plătească nici pentru apă şi de abia acum se aşază aceste lucruri. Sper ca în perioada imediat următoare să putem cădea la o învoială şi bine că este iarnă şi nu e chiar aşa o problemă cu sănătatea populaţiei, cu zona pestilenţială. O să rezolvăm însă şi această problemă până la urmă.
GdS: Ce le transmiteţi doljenilor pentru noul an?
I.P.: Mesajul meu cu tot sufletul şi cu tot respectul pentru toţi doljenii, toţi craiovenii, este unul de linişte, de pace, de împliniri, de viaţă lungă. La mulţi ani şi, de ce nu, să fim mai buni măcar în această perioadă şi să ne mai uităm şi la jumătatea plină a paharului, la lucrurile care ne unesc şi mai puţin la cele care ne despart.
