Într-un interviu acordat pentru Gazeta de Sud, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a vorbit despre stadiul proiectelor privind achiziţia de tramvaie, autobuze şi despre licitaţiile privind atribuirea contractului de reparare a străzilor din oraş. Genoiu a explicat şi care este situaţia cartierului de locuinţe început şi abandonat de chinezi şi a precizat că scandalul din jurul gropii de gunoi de la Mofleni este unul artificial.
Gazeta de Sud: Care consideraţi că a fost cea mai mare realizare a Primărie Craiova în anul 2018?
Mihail Genoiu: Faptul că am pus bazele dezvoltării oraşului Craiova pe următorii patru-cinci ani, accesând foarte multe fonduri europene pe toate axele care au fost puse la dispoziţie municipiilor ca pol de creştere. La sfârşitul anului 2018 am avut, aşa, un tur de forţă, iar în ultimele zile au fost depuse multe proiecte europene şi mai avem o tranşă de depus în prima parte a lunii ianuarie. Suma totală a proiectelor pe care le vom depune este de aproape 152 de milioane de euro, o sumă mult mai mare decât anticipasem. Bineînţelesc că urmează şi partea de contractare, de analiză de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională şi Ministerul Dezvoltării. Între timp, am reuşit ca şi proiectul cu cele 30 de autobuze electrice, pe care urma să-l implementăm noi, să-l trecem tot la Ministerul Dezvoltării printr-un parteneriat, aşa cum am făcut cu proiectul cu cele 17 tramvaie, adunându-se astfel acolo, pe lângă cele 45 de milioane de euro, alte 28 de milioane de euro.
Când vin autobuzele şi tramvaiele noi
GdS: Şi ar mai fi cele aproape 40 de autobuze Euro 6 care ar urma să fie achiziţionate din acel împrumut de 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Plus că aţi pomenit şi de o modernizare a depoului de tramvaie. În ce stadiu vă aflaţi cu toate aceste proiecte?
M.G.: Aici ar trebui mai întâi menţionat că suma de 40 de milioane de euro alocată pe Axa 4.1, care înseamnă infrastructură rutieră, a fost degrevată de achiziţia de tramvaie şi autobuze electrice, adică de cele 45 plus 28 de milioane de euro de care vă spuneam mai devreme că au trecut la Ministerul Dezvoltării. Asta a făcut ca cele 40 de milioane de euro să rămână la dispoziţia primăriei, iar cu aceşti bani ne vom duce spre modernizarea depoului de tramvaie, a căii de rulare a tramvaiului, atât în capătul de pe Henry Ford, cât şi în cel de pe Severinului, spre modernizarea mai multor străzi pe care vor circula aceste autobuze şi sistematizarea intersecţiilor prin care vor trece. Ideea va fi ca aceste mijloace de transport în comun, fie autobuze, fie tramvaie, să fie prioritizate ca şi deplasare, pentru a deveni atractive pentru cetăţenii Craiovei şi a fi preferate în locul maşinilor personale. Omul să simtă că este mai comod să vină în centru cu tramvaiul, de exemplu, pentru că acolo va găsi şi aer condiţionat, şi Wi-fi, şi scaune libere, având în vedere că frecvenţa cu care vor circula va fi destul de mare, pentru că se va trece de la 8-9 tramvaie la 17.
GdS: Vorbiţi acum doar de proiecte, când se va vedea până la urmă efectul lor? Când vor circula efectiv craiovenii cu aceste mijloace de transport în comun moderne de care tot pomeniţi?
M.G.: Din tot ce am vorbit, aproape 70 de milioane de euro reprezintă contracte de finanţare deja semnate. Avem contract de finanţare semnat pentru tramvaie, cele 45 de milioane de euro, şi procedura de achiziţie în derulare, caietul de sarcini urcat în SEAP, şi cred că suntem în faza în care se depun ofertele pentru aceste tramvaie. Noi sperăm ca până la sfârşitul lunii februarie să se încheie licitaţia, dacă nu vor exista contestaţii. La aceste tramvaie important va fi însă termenul de livrare, frecvenţa cu care vor fi livrate, pentru că ele au un ciclu de fabricaţie destul de lung şi de complicat, dar sperăm să avem parte de un furnizor serios, care să se mişte repede şi să ne asigure încă din 2019 cât mai multe din cele 17 tramvaie solicitate. Autobuzele electrice, cele 30, sunt ceva mai în urmă, pentru că abia în luna decembrie am reuşit să le introducem pe acest parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, însă la nivelul primăriei caietul de sarcini este executat şi o să-l înaintăm ministerului. Ministerul Dezvoltării are şi mai multă experienţă la acest capitol, pentru că unele licitaţii au fost finalizate şi lucrurile merg mai repede. Legat de cele 40 de autobuze Euro 6 cu bani de la BERD, am avut deja o discuţie cu reprezentanţii băncii, chiar de la Londra a venit directorul de achiziţii al BERD, iar în ianuarie o să avem şi caietul de sarcini, se lucrează deja la el. Şi aici există multă experienţă din partea băncii, s-au mai cumpărat autobuze, nu facem noi un caiet nou de sarcini acum, procedura BERD este foarte rapidă, aşa că vom încerca să obţinem o parte din aceste autobuze în 2019.
Cu acordul-cadru de reparaţii străzi s-a ajuns la instanţă
M.G.: La contractul de reparare a străzilor avem o problemă. Sunt doi ofertanţi care şi-au făcut contestaţii, la ora asta contestaţia este la Curtea de Apel. Sperăm ca instanţa să ia cât mai repede o hotărâre pentru a ne stabili ce avem de făcut, pentru că nu putem să ne permitem să nu avem un operator pe reparaţii străzi în 2019. Mai mult decât atât, am luat o hotărâre ca până la finalizarea acestor contestaţii să putem apela la o procedură rapidă de încredinţare directă pentru o sumă sub 400.000 de lei, în aşa fel încât imediat ce vremea ne va permite să nu suferim din cauza gropilor şi să nu le putem repara. Vom face un pachet rapid de străzi pentru astuparea gropilor, urmând ca până în primăvară, eu sper în luna martie, să se finalizeze licitaţia şi să avem un operator pentru reparaţiile de străzi. Asta mai ales că acum avem un altfel de acord-cadru, în sensul că sunt doi câştigători şi, deşi cei doi se contestă între ei, practic e loc pentru amândoi.
GdS: Este o situaţie similară cu celălalt acord-cadru aflat în derulare, cel de modernizare a străzilor, să înţeleg. Şi aici aţi avut probleme cu contestaţiile şi cu operatorii.
M.G.: Da. Şi aici sunt doi operatori şi deja unul dintre ei nu prea a mai percutat aşa, pentru că noi am venit cu un pachet generos de peste 20 de străzi în prima fază şi ele s-au repartizat disproporţionat: una sau două străzi la un operator şi restul la celălalt. Adică şi ei trebuie să-şi facă o anumită socoteală atunci când participă la o astfel de licitaţie, dacă pot să facă faţă lucrărilor în aşa fel încât să nu ne încurce pe noi ca beneficiar. Una peste alta, cu acest acord de modernizare străzi lucrurile s-au mişcat destul de repede, opt străzi sunt aproape de final, a mai rămas de turnat doar stratul de uzură. Ce aştept eu, şi este una din provocările pe noul an, ca strada Carpenului să fie finalizată în 2019. O lucrare mare, complicată, pentru că am ales şi varianta cea mai complexă.
GdS: O lucrare complexă care costă patru milioane de euro, cam cât un kilometru de drum expres.
M.G.: Nu putem compara merele cu perele, pentru că drumul expres nu are canalizare, iar o mare parte din aceste costuri o reprezintă canalizarea. Exista şi o altă variantă, adică să renunţăm la această canalizare, dar natura este imprevizibilă şi nu ne puteam permite riscul să nu avem canalizare. Mai ales că în ultima vreme am văzut ploi peste ce ştiam că există pe la noi. Aşa că am ales varianta mai costisitoare de a nu renunţa la acest canal. În plus, canalul va da posibilitatea întregului cartier, tuturor străzilor de acolo, să se lege la canalizarea pluvială de pe Carpenului. Deci va fi un cartier racordat la o magistrală de pluvială, foarte important pentru dezvoltarea unui oraş. Oricum, cu canalul ne vom opri în strada Gârleşti. În 2019, vom bugeta un studiu de fezabilitate pentru o prelungire a lui, pentru că acest canal se continuă până la Parcul Hanul Doctorului şi are posibilitate de ieşire în Calea Bucureşti. În aşa fel am putea crea o zonă care să lege Calea Bucureşti cu Bariera Vâlcii, ceea ce ar duce la o descongestionare a traficului. Şi tot în acelaşi timp vom da drumul la un studiu cu un canal care pleacă din strada Toamnei şi iese undeva spre Billa, trecând pe lângă supermarketul Lidl din Craioviţa.
„Am suplinit lipsa de investiţii din 2018 cu atragerea de fonduri“
GdS: Că tot aţi adus aminte de strada Gârleşti, ce se mai aude de acel pasaj peste calea ferată?
M.G.: Este în lucru tema de proiectare pentru un studiu de fezabilitate, au fost discuţii pentru că am încercat să vedem care ar fi cea mai bună variantă, cea supraterană sau cea subterană, şi atunci am ales calea cea mai lungă. Se lucrează astfel la o temă de proiectare care va duce la o licitaţie pentru studiul de fezabilitate şi de abia atunci vom şti clar care este varianta optimă. În acelaşi stadiu este pasajul de la Gârleşti, mai este şi intersecţia Carol I cu Calea Bucureşti, la ieşirea din pasajul subteran, care să se continue fie subteran, fie suprateran, după cum va reieşi din studiu, precum şi străpungerea din Traian Lalescu, care este la nivelul studiului de fezabilitate. Este o străpungere complicată, pentru că vorbim de o intersecţie cu Calea Bucureşti, o arteră cu trafic intens.
GdS: Vorbiţi de proiecte importante de infrastructură, dar ar exista şi fondurile necesare realizării lor? V-aţi ales aşa, pe final de an, cu o sumă de bani nesperată, cele zece milioane de euro care au venit de la UE pentru proiectul cu modernizarea Parcului „Nicolae Romanescu“.
M.G.: Nu ne aşteptam la aceşti bani, dar asta nu înseamnă că nu am depus eforturi foarte mari să-i obţinem. Cred că asta e cea mai mare realizare a anului 2018, eu sunt mândru că am reuşit să introducem Parcul „Romanescu“ pe lista proiectelor retrospective şi să luăm astfel de la UE banii cheltuiţi din bugetul local cu reabilitarea lui. Am semnat contractul de finanţare, am semnat deja şi prima cerere de plată, din ianuarie o să înceapă să ne intre în cont cele 10,5 milioane de euro. Practic, pe undeva eu zic că am suplinit lipsa de investiţii din 2018 cu atragerea de foarte multe fonduri pentru anii care urmează. Există această ciclicitate, o perioadă scrii proiecte, o perioadă le implementezi. Oricum, aceşti bani de la Parcul „Romanescu“ vor asigura, pe lângă bugetul anului 2019, fonduri suficiente pentru a investi în mare parte în reabilitări de străzi şi nu ne vom opri doar la cele 87 care au fost prinse în acordul-cadru de modernizare aflat în derulare. Vorbim de străzi mărginaşe, şi de data asta va intra în calcul şi cartierul Făcăi. Încercăm însă peste tot să modernizăm străzi care nu mai au probleme de infrastructură, în sensul să nu mai fie problemă de canalizare, gaze, cabluri de la CEZ sau alte utilităţi care ar duce la spargerea străzii.
„ANL a semnat contractul de proiectare la cartierul chinezesc“
GdS: Ce mai ştiţi de cartierul de locuinţe de pe strada Caracal? În ce stadiu se mai află ANL cu contractarea acestor locuinţe promise cu mare tam-tam în 2014?
M.G.: Ştiu că noi am avut obligaţia să predăm către ANL cartea funciară fără niciun fel de sarcini şi am făcut acest lucru. Am avut acolo o problemă care a durat ceva timp până când am curăţat tot ce era în cartea funciară, am predat-o Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, iar la începutul lunii decembrie am predat şi expertiza blocurilor. Ştiţi că blocurile, având ceva timp de când au fost întrerupte lucrările, trebuia expertizate, era obligaţia primăriei, iar expertiza a ieşit bine, în sensul că blocurile sunt ok, suportă lucrările. Mai departe, ANL a semnat contractul de proiectare, am înţeles că s-a semnat cu acelaşi proiectant care a făcut proiectul iniţial, iar imediat după Sărbători va fi anunţat noul preţ pe metru pătrat al unei locuinţe, e drept unul orientativ, faţă de cel de 400 euro/mp cât s-a vorbit la început, pentru a se da şi drumul la execuţie. Eu sper ca în 2019 ANL să realizeze primul bloc, cel de la stradă, pentru că altfel intrăm într-o contradicţie cu Ministerul Apărării şi am promis că acest lucru nu se va întâmpla (MApN trebuie să primească 250 de locuinţe până în ianuarie 2020, altfel reintră în posesia terenului de pe strada Caracal pe care l-a predat în 2014 pentru construirea cartierului – n.r.). ANL este însă o agenţie de stat serioasă, care nu cred că ne va crea probleme.
GdS: Ce ne puteţi spune de Colegiul „Carol I“, de proiectul privind reabilitarea şi consolidarea acestei clădiri, cedat către Compania Naţională de Investiţii?
M.G.: La Colegiul „Carol I“, spre sfârşitul lunii februarie proiectantul trebuie să predea studiul de fezabilitate reactualizat. Acolo a fost vorba de un proiect de peste 18 milioane de euro, problema e că a trecut ceva timp peste el, iar CNI avea o experienţă în acest sens, de a scoate la licitaţie proiecte vechi cu preţuri vechi la care nu se prezenta nimeni şi era pierdere de timp. Şi noi am scos la licitaţie de două ori acest proiect pe varianta aceea simplificată şi nu s-a prezentat nimeni. Aşa că ne-am consultat cu CNI şi lucrurile au plecat de la actualizarea studiului, atât ca preţuri, cât şi ca norme PSI, care şi acestea s-au mai schimbat. Deci, la sfârşitul lunii februarie trebuie predat acest studiu ca să se treacă apoi la licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Asta ar însemna ca în 2019 constructorul să se apuce de Colegiul „Carol I“.
Sistemul de drenaj de la stadionul „Ion Oblemenco“ nu face faţă
GdS: Dacă tot am amintit de CNI, ce mai spune Compania de gazonul stadionului „Ion Oblemenco“, un obiectiv pe care l-a finanţat şi care se află încă în perioada de garanţie? Primăria a comandat şi o expertiză a gazonului pentru a afla care este starea plantei.
M.G.: Ce am reţinut noi din acea expertiză este că CNI trebuie, prin proiectant, să ne dea o soluţie de scădere a pânzei freatice, şi, bineînţeles, şi execuţia trebuie să fie tot în seama CNI şi a constructorului. Pentru că pânza freatică foarte, foarte greu coboară şi în perioade cu ploi, cu zăpadă, sistemul de drenaj şi de scădere a pânzei freatice nu face faţă. Acesta este motivul principal pentru care gazonul nu a fost în parametrii nicio clipă, aduceţi-vă aminte că astă-vară, când am preluat mentenanţa gazonului, am constatat că pompele care asigurau evacuarea apei nu funcţionau. După ce le-am pus în funcţiune, gazonul şi-a revenit simţitor, iar la ultimele meciuri a rezistat destul de bine, departe însă de a arăta impecabil. Tocmai pentru că această pânză freatică a mai scăzut după ce am pornit aceele pompe, dar nu suficient ca să fie la o adâncime de 30 de centimentri faţă de gazon, aşa cum spune expertul. Deci, în momentul în care vom avea soluţia, care ar trebui să fie ceva legat de o înlocuire a drenurilor şi, din câte am înţeles eu, nu de suprafaţa gazonului, ci pe undeva între suprafaţa de joc şi tribune, abia după aceea vom trage o concluzie, în funcţie de cum se comportă gazonul, dacă se va ajunge sau nu la schimbarea lui. Se pare că pe mare parte a stadioanelor acoperite soluţia este cea aleasă şi la Arena Naţională, cu gazon mixt, natural şi artificial, dar şi consturile de schimbare sunt mai mari, undeva de la 50-60.000 de euro, până la 250.000 de euro, ceea ce e foarte mult, iar noi nu ne permitem. Şi nici nu ne permitem să pierdem garanţia la acest gazon.
GdS: Dar dacă se va ajunge la soluţia de schimbare a gazonului, cine va suporta costurile, primăria sau constructorul?
M.G.: Este o discuţie pe care va trebui să o limpezim la vremea respectivă, pentru că din toate procesele-verbale pe care le-am încheiat, din toate adresele, noi nu am avut niciodată gazonul în stare perfectă ca să putem spune că el s-a deteriorat din cauza proastei îngrijiri a primăriei. Gazonul nu a fost niciodată predat în starea în care ar fi trebuit să fie şi de aici încolo situaţia necesită lămuriri. E posibil şi eu sper în continuare că gazonul poate fi salvat.
GdS: Ce părere aveţi de implementarea Masterplanului de deşeuri, care s-a blocat aşa, la mal, iar blocajul ar veni din faptul că administratorul gropii de gunoi de la Mofleni, SC Eco Sud SA, nu se înţelege cu Primăria Craiova în privinţa tarifului de depozitare a deşeurilor. Din acest motiv, nici gunoiul din judeţ nu ar putea fi adus la groapa de la Mofleni.
M.G.: Nu văd problema în felul acesta, pentru că nu văd ce legătură are tariful pe care îl avizează primăria celor de la Eco Sud cu accesul gunoiului din Dolj la depozitul de la Mofleni. Juridic, nu poţi să vezi legătura, decât dacă operatorul gropii de gunoi se foloseşte de acest pretext pentru a forţa creşterea tarifului. Una peste alta, eu vă spun că nu există niciun impas în relaţia dintre primărie şi Eco Sud, ba dimpotrivă, este o comunicare permanentă, iar faptul că nu se acceptă orice solicitare de preţ de la Eco Sud este o normalitate, în sensul respectării legalităţii. Pentru că orice majorare de preţ se face în baza unor documentaţii, unor devize, există o fundamentare. De când am preluat această problemă, documentaţiile şi aprobările de majorare a tarifelor au fost întotdeauna justificate prin acea fundamentare, iar atunci când a stat în picioare, în decembrie 2017, a fost acordată o oarecare majorare. La ora asta sunt în discuţii două aspecte. Primul este legat de un buget de închidere, care se colectează într-un fond separat şi care vizează închiderea depozitului în baza un proiect de închidere. Proiectul transmis iniţial a fost verificat de un expert, care a stabilit că există nişte hibe, aşa că el a fost înapoiat Eco Sud. Operatorul l-a refăcut în luna decembrie, iar noi am dispus o nouă expertiză pentru a vedea dacă proiectul este conform. Dacă e aşa, va fi supus spre aprobarea Consiliului Local acel tarif separat pentru închiderea depozitului. Celălalt aspect se referă la o actualizare a tarifului, iar aici aşteptăm o propunere de la Eco Sud, o fundamentare pe care să o analizăm, şi dacă va fi ok nu va fi nicio problemă să aprobăm un tarif suplimentar. Deci, numai aceştia sunt paşii prin care putem discuta de o majorare de tarif, alte variante nu există. Ideea că trebuie colectat şi gunoiul din Dolj la groapa de la Mofleni nu are nicio legătură cu tariful, iar operatorul nu poate condiţiona deşeurile din judeţ de tariful pe care îl are cu noi, discutat efectiv pe fundamentări.
