Cu toţii ne pregătim, în această perioadă, să întâmpinăm Sărbătoarea Învierii Domnului. Pentru mulţi dintre noi, urmează însă câteva zile presărate cu numeroase provocări culinare. Asta dacă ne gândim că din meniul de Paşte al românilor nu lipsesc ouăle, friptura de miel, cozonacul, toate stropite din belșug cu vin și sucuri de tot felul. Cum trecem de la post la mesele copioase de sărbătoare, care sunt riscurile la care ne supunem dacă facem excese şi care sunt ingredientele unei vieţi sănătoase aflaţi din interviul pe care ni l-a oferit Iuliana Petrișor, medic primar endocrinologie, specialist în diabet-nutriție și boli metabolice.
GdS: Mai sunt câteva zile până la Sărbătoarea Paştelui, o perioadă în care mulţi dintre noi am ţinut post. Cât de benefic este postul pentru sănătate?
I.P.: Postul este dat de duhovnic, fiecare familie probabil că are un îndrumător sufletesc, fiecare ţine post după cum poate şi după cum i se indică. Postul acesta este cel mai lung din an şi a început cu o pregătire, numită săptămâna albă, atunci când există dezlegări la peşte, lapte, brânză, ouă, după care urmează postul ortodox, cu excluderea produselor proteice animale.
Postul nu înseamnă numai post de bucate, ci şi de păcate. Postul înseamnă şi iertare, iubire, răbdare, îngăduinţă, bunătate, bunăvoinţă, nădejde, pace, rugăciune şi milostenie. Unii oameni poate nu pot ţine post pentru că au diabet sau alte probleme de sănătate ori sunt foarte ocupaţi, unii poate ţin doar post de carne, dar cu certitudine ne putem înmulţi bunătatea prin alte calităţi ale postului. Postul este dat de duhovnic, iar dieta, de către medic. Este bine ca acum, în perioada de primăvară, să le înlănţuim. Dacă tot avem o problemă de sănătate şi ni se recomandă o dietă, putem să îmbinăm regimul cu postul. Fiind primăvară şi având o multitudine de produse pe piaţă, ar fi bine să consumăm fructe şi legume proaspete. Unele persoane, când ţin post, se îngraşă întrucât mănâncă mulţi carbohidraţi, respectiv pâine, cartofi, orez, paste, griş, şi mai puţin legume şi fructe. Dacă tot ţinem post, e indicat să beneficiem de calităţile primăverii, de fructe, şi vorbim de cele trei culori magice – roşu, verde, mov, respectiv mere, căpşune, cireşe, caise, piersici, citrice, kiwi, ananas etc., iar din legume: roşii, castraveţi, ardei gras, kapia, usturoi verde, ceapă verde, măsline, ridichi, varză, salată, ştevie, urzici, rucola. Practic, postul poate să însemne şi o înfrânare alimentară, dar şi o detoxifiere.
„Foarte mulţi oameni asociază sărbătoarea cu mâncarea“
GdS: Având în vedere că mai sunt câteva zile până la Paşte, cum este bine să facem trecerea de la post la alimentaţia bogată în proteine?
I.P.: Este bine ca trecerea să se facă treptat, iar ceea ce facem în post să continuăm şi după aceea, adică o înfrânare a cantităţii alimentare. Din păcate, foarte mulţi oameni asociază sărbătoarea cu mâncarea. Sărbătoarea este, de fapt, Învierea Domnului, trebuie să sărbătorim mai mult duhovniceşte. Cei care au ţinut postul corect din punct de vedere alimentar, în prima zi de Paşte nu trebuie să mănânce din toate produsele alimentare de dulce. Este bine să nu consume cele trei proteine la aceeaşi masă: brânză, ouă şi carne, pentru că se digeră mult mai greu. Este indicat să înceapă cu un fel de mâncare. Dacă acel fel de mâncare este ciorba de miel, spre exemplu, un alt fel poate să fie o friptură cu multă salată, cu multe fibre alimentare. Să nu uităm de hidratare, care este foarte importantă. Putem consuma apă, apă cu lămâie, chiar şi un pahar de vin. Trebuie să excludem sucurile dulci, acidulate, colorate, care sunt bogate în calorii şi chimicale, şi să bem fresh-uri sau limonade care sunt bogate în oligoelemente şi vitamine. Cât priveşte fructele, este bine ca acestea să fie consumate în prima parte a zilei pentru că au fructoză şi ne pot îngrăşa dacă le consumăm seara. Dacă vrem să adăugăm dulce, este bine să îl mâncăm la o oră după masă sau în prima parte a zilei, cu atât mai mult dacă avem afecţiuni metabolice, diabet, dislipidemie, obezitate etc. Alimentele trebuie alese în funcţie de patologia fiecărui pacient.
„După ce mănânci, trebuie să te simţi plin de energie, nu să fii obosit“
GdS: Care sunt riscurile la care ne supunem dacă nu respectăm aceste reguli?
I.P.: Pe primul loc sunt tulburările gastrointestinale, colicile biliare, dischinezia biliară, durerile abdominale, tulburările de tranzit intestinal, stările de oboseală. După ce mănânci trebuie să te simţi plin de energie, nu să fii obosit. Pacienţii care au diabet trebuie să aibă grijă la cantitatea de carbohidraţi pe care o consumă la masa respectivă, cei care au hipertensiune trebuie să nu mănânce sărat, cei care au hiperuricemie nu trebuie să mănânce foarte multe proteine.
GdS: Tot în această perioadă, „Iepuraşul“ vine cu foarte multe dulciuri pentru cei mici. Ce recomandări aveţi în cazul lor?
I.P.: Alimentaţia trebuie să fie ca întotdeauna, nu trebuie consumate toate dulciurile într-o zi sau la aceeaşi masă. Este adevărat că sunt foarte multe ispite în magazine, dar este bine să consume un singur produs dulce. De asemenea, e recomandabil să nu consume ciocolată seara, pentru că vor avea un somn agitat.
„Suntem ceea ce mâncăm“
GdS: Există anumite alimente de care trebuie să ne ferim sau putem consuma orice, dar moderat?
I.P.: Nu există nici un aliment cu interdicţie totală, dacă îl consumăm cu măsură, dar depinde şi de patologia fiecărui pacient. Sunt cei patru albi de care ar trebui să ne ferim: zahărul alb rafinat, sarea, făina albă şi grăsimile. Este bine să mâncăm câte puţin din fiecare. Oamenii trebuie să înţeleagă principiile alimentare, să îşi asculte propriul organism şi să încerce să evite alimentele bogate în calorii şi să consume alimente bogate în fibre, oligoelemente şi vitamine, respectiv fructe şi legume.
GdS: Se spune că suntem ceea ce mâncăm. Calitatea alimentaţiei înseamnă şi calitatea vieţii?
I.P.: Trebuie să avem mare grijă la ceea ce mâncăm, mai ales în ceea ce îi priveşte pe copii, întrucât ei sunt în creştere. Suntem ceea ce mâncăm pentru că, dacă mâncăm sănătos, suntem sănătoşi şi avem poftă de viaţă. Dacă nu mâncăm ce este sănătos, dimpotrivă, ne îmbolnăvim, suntem astenici, ne doare capul, sau avem deranjamente gastrointestinale. Alimentaţia corespunzătoare, hidratarea, somnul odihnitor, renunţarea la fumat, mişcarea, toate acestea înseamnă un stil de viaţă sănătos pe care trebuie să îl avem toată viaţa, nu numai în această perioadă. Practic, echilibrul şi înfrânarea din post trebuie să continue şi în afara lui, de fapt postul asta ne învaţă. Important este să ne facem timp şi pentru oameni, şi pentru Dumnezeu.
