Bucurestiul trebuie sa-si respecte toate angajamentele pentru a se putea integra efectiv la 1 ianuarie 2007
România si Bulgaria semneaza astazi, la Luxemburg, Tratatele de aderare la Uniunea Europeana. Nu inseamna, insa, ca greul a trecut, dimpotriva. Pentru a se alatura „celor 25“ la 1 ianuarie 2007, Bucurestiul si Sofia mai au inca multe de facut.
Cele doua tari au la dispozitie mai putin de 20 de luni pentru a recupera restantele, in caz contrar putind fi activate clauzele de salvgardare care vor amina integrarea cu un an.
Spre deosebire de Bulgaria, misiunea României este mult mai dificila. In cazul tarii noastre a fost impusa o clauza de salvgardare suplimentara, foarte severa si care nu a fost niciodata aplicata inainte. Aceasta prevede ca aderarea poate fi aminata un an, cu votul majoritatii calificate a reprezentantilor statelor membre, daca România nu va fi pregatita in domeniul Justitiei, Afacerilor Interne si Concurentei. La aceste capitole, la incheierea negocierilor in decembrie trecut, Bucurestiul si-a asumat 11 angajamente suplimentare, neindeplinirea unuia dintre ele mutind data integrarii efective in 2008.
Dincolo de optimismul si promisiunile Bucurestiului, Uniunea Europeana ramine insa reticenta. Semnarea de astazi a Tratatului survine avizului conform dat de Parlamentul European pe 13 aprilie, test trecut cu emotii si doar in anumite conditii. Cu citeva ore inaintea votului de la Strasbourg, popularii si ecologistii au cerut aminarea acestuia pe motiv ca nu au fost deplin informati de costurile pe care integrarea României si Bulgariei le are asupra bugetului Uniunii, acuzindu-i pe membrii Consiliului ca au actionat unilateral in stabilirea sumelor care urmeaza sa fie alocate celor doua state intre 2007 si 2013. In schimbul votului „pentru“, Parlamentului European i s-a garantat o implicare mai mare in procesul de aderare, o data cu adoptarea unui amendament care prevede obligatia Consiliului de a acorda PE drepturi bugetare privind finantarea care va fi alocata României si Bulgariei. Astfel, dupa 2009, cheltuielile pentru cele doua state vor intra in categoria „non-compulsory“ (cheltuieli care nu sint obligatorii), ceea ce inseamna ca vor fi subiect al procesului de codecizie, la care decizia este luata in comun de Parlamentul European si de Consiliu. Sumele destinate României si Bulgariei in perioada 2010-2013 vor fi definite numai dupa ce statele membre ale Uniunii si institutiile comunitare vor ajunge la un acord asupra perspectivei financiare 2007-2013.
Banii pe care Bucurestiul se astepta sa-i primeasca in urmatorii cinci ani dupa aderare ramin, deocamdata, doar pe hirtie si in socotelile facute de autoritati. Si asta in conditiile in care România si Bulgaria, care au, impreuna, 30 de milioane de locuitori, vor fi cele mai sarace dintre cele 27 de state UE, avind un Produs Intern Brut pe cap de locuitor mai mic de 30 la suta din media PIB-ului comunitar.
Clauzele suplimentare
Problema financiara nu este singura sensibila. România trebuie sa-si indeplineasca angajamentele suplimentare in termenii stabiliti cu UE.
In cazul capitolului Concurenta, Bucurestiul are de indeplinit patru angajamente punctuale.
In primul rind, este vorba de asigurarea unui control efectiv de Consiliul Concurentei al oricarui potential ajutor de stat, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale si al esalonarilor la plata energiei. De asemenea, trebuie asigurata implementarea satisfacatoare a legislatiei atit in domeniul antitrust, cit si al ajutorului de stat.
In cadrul Strategiei de restructurare a industriei siderurgice, România se obliga sa nu mai acorde sau sa plateasca, in perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2008, ajutoare pentru companiile prevazute in Strategie si sa respecte reducerile de capacitati pentru produse finite, de 2,05 milioane tone.
Totodata, una dintre clauze prevede dezvoltarea capacitatii administrative a Consiliului Concurentei prin alocarea de resurse financiare adecvate si suficiente, precum si prin calificarea corespunzatoare a personalului.
Alt capitol pentru care România si-a asumat sapte angajamente suplimentare este cel al Justitiei si Afacerilor Interne. Lupta anticoruptie, reforma sistemului judiciar si combaterea criminalitatii sint principalele teme date de Bruxelles, Bucurestiului.
România s-a angajat pentru accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei si, in special, impotriva coruptiei la nivel inalt, prin asigurarea aplicarii riguroase a legislatiei in domeniu si independenta efectiva a Parchetului National Anticoruptie (PNA), dar si prin transmiterea anuala, incepind cu noiembrie 2005, a unui Raport convingator privind activitatea acestei institutii in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.
De asemenea, Strategia Nationala Anticoruptie trebuie sa contina masuri care sa reduca considerabil numarul autoritatilor care au atributii de prevenire sau investigare a coruptiei, pina la sfirsitul lui 2005, astfel incit sa fie evitate suprapunerile in ceea ce priveste responsabilitatile.
România trebuie sa dea garantii Uniunii Europene si in cazul sigurantei frontierelor. Pe linga asigurarea, din punct de vedere tehnic, a infrastructurii, Bucurestiul trebuie sa accelereze considerabil planurile de recrutare a celor 4.438 de agenti si ofiteri de Politie de Frontiera si, in special, sa asigure ca nivelul ocuparii posturilor la frontierele cu Ucraina, Moldova, litoralul Marii Negre va fi realizat cit mai aproape de suta la suta, pina la data aderarii.
O atentie deosebita este acordata reformei sistemului judiciar. De altfel, documentele privind Strategia si Planul de actiune in acest domeniu au fost deja transmise Uniunii Europene in martie. Este vorba despre masuri pentru implementarea legilor privind organizarea judiciara, statutul magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii, acte normative care au intrat in vigoare la 30 septembrie 2004.
O alta clauza face referire la dezvoltarea si implementarea unei strategii multianuale coerente de combatere a criminalitatii. Aceasta trebuie sa includa actiuni concrete care sa modifice statutul României de tara de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului. In acest sens, autoritatile române vor transmite anual statistici credibile privind modul in care criminalitatea este combatuta.
Comisia Europeana va monitoriza foarte strict toate angajamentele asumate de România, iar in noiembrie va elabora un raport pe aceasta tema, document care va cintari foarte greu in privinta respectarii termenului stabilit pentru integrarea efectiva.
