Fostii proprietari sustin ca modul de constituire si de alimentare a acestui fond este nerealist, neserios si irealizabil
Fondul „Proprietatea“, formula propusa de guvern pentru a despagubi fostii proprietari ai imobilelor nationalizate care nu pot fi restituite in natura, este vehement contestat de potentialii beneficiari, solutia fiind privita cu scepticisim chiar si de Ministerul Finantelor. Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS) a organizat, miercuri, la Grupul de Dialog Social, o dezbatere pe marginea pachetului de legi privind proprietatea, pentru care guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea. Fostii proprietari contesta modalitatea in care guvernul incearca sa rezolve problema proprietatii, concluzia dezbaterii fiind aceea ca proiectul de act normativ „este neconstitutional“.
„Guvernul da senzatia ca va face o masiva restituire a proprietatilor in natura, cind de fapt vorbeste doar de imobilele care se incadreaza la articolul 16 al Legii nr. 10/2001, adica scoli, spitale, sedii de ambasade, de partide si asa mai departe. Aceste imobile, cinci mii la numar, reprezinta doar aproximativ cinci la suta din cele 128.000 de imobile revendicate de fostii proprietari“, a afirmat Maria Teodoru, presedintele APDAS. Pornind de la aceste argumente, discutia s-a concentrat mai mult pe solutiile oferite de guvern pentru proprietarii ale caror imobile nu pot fi restituite in natura.
Potrivit estimarilor guvernamentale, doar un sfert din totalul revendicarilor pot fi restituite in natura. Pentru restul, adica peste 80.000 de imobile, terenuri, fabrici etc. statul ofera despagubiri, dar nu in bani, ci in actiuni. Potrivit estimarilor, statul ar trebui sa restituie fostilor proprietari intre cinci si opt miliarde de euro. Insa nu in bani, ci in actiuni la societati la care statul este actionar majoritar. La acest fond s-ar adauga creantele pe care statul român le are de recuperat din Irak, Siria si alte state.
„Sa-mi spuna si mie, oricine, orice om cu cap, daca accepta ca pentru un bun, un imobil, un teren sa primeasca la schimb nu bani, ci un risc. Pentru ca asta presupune oferta guvernamentala: un risc, niste actiuni cu o anumita valoare la bursa, care astazi pot avea valoare, miine nu“, a afirmat avocatul Valentina Topor.
Ministerul Finantelor Publice: statul nu garanteaza nimic
Participantii la dezbatere – avocati, proprietari, economisti – au sustinut la unison ca solutia Fondului „Proprietatea“ este de neacceptat. Argumentele – mai mult sau mai putin plauzibile – au fost intarite de o afirmatie a secretarului de stat in Ministerul de Finante, Dragos Neacsu, care a recunoscut ca statul nu garanteaza fondul in nici un fel. „Trebuie sa se inteleaga, inca de la inceput, ca plecam de la constringeri reale ale bugetului de stat in directia privind crearea Fondului „Proprietatea“. Despagubirile nu se pot face, deci, din bugetul de stat, pornind de la limitari obiective, cauzate de memorandumul semnat cu FMI. (…) Statul, care, trebuie sa recunoastem, este cel mai prost administrator, nu poate garanta acest fond. Datoria statului este de a identifica investitori strategici, capabili de performante economice, care sa rentabilizeze o afacere care in prezent este prost gestionata de stat“, a spus Neacsu.
Afirmatia a creat confuzie in auditoriu, potentialii beneficiari intelegind ca guvernul ofera ca despagubire actiuni la niste societati in care statul detine 100 la suta din actiuni, numai ca statul are in continuare libertatea de a vinde pachetul majoritar de actiuni unor investitori strategici, fara sa ofere garantii ca acel investitor nu va falimenta institutia privatizata.
„Cam asa ceva“, a continuat Neacsu, care a incercat sa convinga auditoriul ca pachetul de actiuni la care se face referire este unul „foarte atractiv“. Au urmat mai multe intrebari, la care secretarul de stat nu a avut raspuns. Proprietarii imobilelor nationalizate au vrut sa stie care este motivul pentru care statul nu poate vinde actiunile pentru a obtine bani lichizi, suma obtinuta fiind alocata pentru despagubiri, de ce nu se incearca obtinerea unor obligatiuni pe piata externa de capital, emisiuni garantate prin actiuni la societatile de stat, precum si care vor fi formele de protectie a proprietarilor in fata evaluatorilor.
„Vor fi mii de procese pe evaluari, pentru ca proprietarii nu vor putea primi o despagubire reala prin acest fond. Statul da pentru niste case – pe care nu detine titluri de proprietate – riscuri, la o valoare lasata la mina evaluatorilor. Modul de constituire si de alimentare a acestui fond – care, pina la urma, este format din niste creante pe care România le are de recuperat si pe niste actiuni a caror valoare nu poate fi garantata – este nerealist, neserios si irealizabil“, a opinat avocatul Valentina Topor.
