Potrivit „Oxford Analytica“, multumirea actualilor membri ai Uniunii ar putea fi considerata mai importanta decit fericirea românilor
Dincolo de declaratiile oficiale, România, ca si Bulgaria, nu poate fi sigura ca termenii stabiliti cu Uniunea Europeana vor fi respectati. Fie ca este vorba de angajamentele pe care cele doua tari si le-au luat la incheierea negocierilor, fie de „starea“ Uniunii Europene la acest moment. Bucurestiul si Sofia se pot astepta in orice moment la aminarea cu un an a aderarii. In ciuda semnalelor ca un curent antiextindere ar putea slabi UE si a faptului ca liderii europeni si-au reinnoit angajamentele privind România si Bulgaria, imposibilitatea gasirii unei solutii privind bugetul pentru perioada 2007-2013 si recenta respingere a Tratatului Constitutional de catre Franta si Olanda pot fi considerate motive suficiente pentru o decalare in graficul aderarii.
Dupa summit-ul de la Bruxelles, unde a participat ca observator, ministrul român de externe declara ca România si Bulgaria sint deja parte a unui club de 27 de state. Optimismul oficialilor nu i-a molipsit insa si pe analisti, care cred ca guvernele de la Bucuresti si Sofia au toate motivele sa se ingrijoreze ca integrarea pe 1 ianuarie 2007 este nesigura.
Teoretic, comenteaza specialistii „Oxford Analytica“, nu ar trebui sa existe un motiv de ingrijorare, pentru ca negocierile de aderare au fost inchise, iar Tratatul a fost deja semnat pe 25 aprilie. Chiar in conditiile unui esec total al Constitutiei Europene situatia nu ar fi diferita, Tratatul de la Nisa, care ramine in vigoare, prevazind o Europa care inglobeaza România si Bulgaria. Acestea nu garanteaza insa o integrare efectiva pe 1 ianuarie 2007.
Un prim obstacol ar putea aparea in cazul ratificarii Tratatelor de aderare. Procesul, care autoritatile de la Bucuresti spera sa fie incheiat cit mai rapid, a inceput deja. Parlamentul Slovaciei a adoptat marti documentul, iar România se poate baza si pe sprijinul celorlalte foste tari comuniste care au aderat la Uniune in 2004. Probleme ar putea aparea in cazul Frantei, Germaniei sau Olandei, tari in care curentul impotriva extinderii este puternic. Dupa respingerea Tratatului constitutional, si pentru ca francezii au apreciat ca UE s-a extins mai mult decit ar fi trebuit, guvernului de la Paris ii va fi dificil sa ceara parlamentului sa ratifice Tratatul de aderare a României si Bulgariei in aceasta toamna, asa cum era planificat. In orice caz, comenteaza cei de la „Oxford Analytica“, Franta este furioasa din cauza sprijinului României pentru Statele Unite si nu considera ca datoreaza nici o favoare Bucurestiului. O situatie nu tocmai usoara este si in cazul Germaniei. Daca actuala opozitie va veni la putere dupa alegerile anticipate – potrivit ultimelor sondaje, acest lucru este foarte probabil – ratificarea Tratatului de aderare va fi destul de dificila. Angela Merkel, care este favorita pentru ocuparea functiei de cancelar, si-a exprimat indoielile privind indeplinirea de catre România a cerintelor UE si a cerut chiar redeschiderea negocierilor. Demersul sau a fost respins de parlamentul de la Berlin, insa venirea la putere a crestin-democratilor condusi de Merkel ar putea schimba situatia, in defavoarea României. Tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 25 de state membre ale UE pina cel tirziu la sfirsitul lui 2006. Insa, din simplul motiv ca acest proces ar dura mai mult, calendarul stabilit nu ar putea fi respectat.
Monitorizare stricta
Neindeplinirea angajamentelor asumate de România, daca acest lucru va fi constatat in Raportul de tara pe care Comisia Europeana il pregateste pentru sfirsitul lui octombrie, va duce la activarea clauzei de siguranta si la aminarea cu un an a integrarii. Oficialii de la Bruxelles nu vor ezita sa recurga la acest gest, mai ales ca au fost acuzati ca au incheiat negocierile cu tarile candidate nu pentru ca acestea au indeplinit conditiile, ci pentru ca au promis sa o faca. Comisia a transmis deja Bucurestiului scrisori de avertizare, in care se remarca insuficiente in domenii cum ar fi combaterea coruptiei, justitiei, acordarea ajutoarelor de stat sau agricultura. Avertismentele ar trebui luate in serios, cu atit mai mult cu cit nu sint putini cei care considera ca un an este suficient pentru a indeplini conditiile stricte ale Uniunii si cer ca aminarea sa fie de mai lunga durata. Un alt obstacol il reprezinta neintelegerile privind perspectivele financiare ale UE pentru perioada 2007-2013. In prezent, admitind ca se va gasi o solutie rapida, oricare ar fi varianta de buget care va fi adoptata, România si Bulgaria sint in pierdere. Fondurile pe care cele doua tari ar fi trebuit sa le primeasca se diminueaza o data cu negocierile de la Bruxelles. Generoasa propunere de buget a Comisiei Europene a fost contestata vehement de vechii membri care nu doresc sa sustina extinderea in defavoarea propriilor cetateni. O data cu solutia de compromis a presedintiei luxemburgheze, care s-a dovedit a fi un esec si ea, cele doua tari au vazut cum alocatiile promise au scazut cu aproape zece miliarde de euro si suma ar putea sa creasca pe viitor.
Discutiile in jurul politicilor agricole comunitare, in care Marea Britanie joaca un rol important mai ales ca se pregateste pentru preluarea presedintiei UE pe 1 iulie, ar putea duce, in ultima instanta, la aminarea aderarii. România are, dupa Polonia, cea mai mare pondere a populatiei angajate in sectorul agricol din rindul a 25 de tari europene. Insa eficienta acestui domeniu este departe de a fi la standardele cerute de UE. Mai putini bani pentru dezvoltare rurala si agricultura – care este unul dintre sectoarele pentru care România a primit deja avertizari – poate ridica mari probleme pentru indeplinirea cerintelor UE pina in ianuarie 2007. Sansele Bucurestiului sint minime in acest caz. Franta nu doreste sub nici o forma reducerea subventiilor pentru agricultura, in conditiile in care beneficiaza de o patrime din ele. Italia nu doreste reducerea ajutoarelor pentru a sustine dezvoltarea Sudului mai sarac. Spania, Portugalia si Grecia, tari care au fost mari beneficiare ale ajutoarelor comunitare, doresc mentinerea lor. Cehia si Austria vor si ele mai multi bani pentru dezvoltarea rurala. Toate acestea in conditiile unui buget prevazut pentru 25 de membri, dar care ar trebui impartit la 27.
Consecinte la Bucuresti
Potrivit „Oxford Analytica“, consecintele aminarii aderarii ar putea fi foarte grave pentru România. Nici un politician român nu poate garanta ca „pauza“ de un an nu va fi prelungita. Vina ar putea cadea pe guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, iar convocarea alegerilor anticipate ar putea deveni irezistibila. Partidul Social-Democrat, incurajat de o posibila victorie a socialistilor din Bulgaria, ar putea avea sansa de a reveni la putere, cu atit mai mult cu cit liderul sau, Mircea Geoana, fost ministru de externe, isi asuma competente deosebite in materie de integrare europeana. Comisia Europeana este foarte constienta de toate aceste complicatii. Totusi, tinind cont de circumstante, ar putea ajunge la concluzia ca multumirea actualilor membri UE este mai importanta decit sa-i faca fericiti pe români.
