Jale mare in rindul societatilor comerciale si persoanelor fizice din Dolj cu datorii la bugetul consolidat al statului. Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj a intensificat masurile de recuperare a restantelor, emitind zeci de mii de somatii de plata si titluri executorii, actiune care pare sa fi dat roade daca luam in calcul avalansa de bani care intra in trezorerie. „Furia“ cu care Finantele ii cauta pe datornici se datoreaza cerintelor venite de la Ministerul Finantelor, aflat intr-o evidenta „foame“ de bani, si care se vede strins cu usa de forurile internationale sa aduca venituri cit mai mari la buget. Zilnic, paginile cotidianelor din Craiova sint pline cu liste de restantieri pe numele carora DGFP a emis somatii de plata si titluri executorii, la acestea adaugindu-se anunturile de executare silita. Cu sabia deasupra capului, fiscul doljean a turat motoarele la maximum si a reusit in cinci luni sa recupereze sute de miliarde de lei spre multumirea autoritatilor de la Bucuresti, carora le-a mai trecut nitel supararea cauzata de returnarile ilegale de TVA din ultimii cinci ani.
Sute de miliarde de lei recuperate in cinci luni
Fata de perioada similara din 2004, gradul de colectare a veniturilor a crescut in primele cinci luni din acest an cu aproximativ 10%, dupa cum rezulta din spusele directorului executiv adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. „Majoritatea veniturilor au provenit din popriri pe conturile bancare ale societatilor comerciale si din somatiile de plata trimise pe adresa persoanelor fizice. Surprinzator, in cazul acestora din urma simpla somatie le-a determinat sa vina sa-si plateasca restantele“, a precizat Antonescu. Cifrele incluse in informarea trimisa pe adresa Ministerului de Finante confirma munca de recuperare a creantelor inceputa in ianuarie 2005. Numai la bugetul de stat, cel care a avut cel mai mult de suferit din cauza rambursarilor de TVA, Finantele au incasat din executari silite peste 200 de miliarde de lei, bani obtinuti in urma popririlor pe conturi bancare si a sechestrarii bunurilor. Aceeasi situatie se intilneste si in cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, somaj si sanatate, de unde DGFP a recuperat peste o suta de miliarde ca urmare a masurilor de executare intreprinse. Situatia nu sta insa pe roze. Finantele inca se confrunta cu mii de societati comerciale restantiere la bugetul consolidat al statului, pe care nu le pot executa din simplul motiv ca nu mai au ce. „Sint firme cu datorii, aproximativ 7-8% din numarul total de agenti economici, care nu au nici un bun inregistrat in contabilitate, deci nu avem ce sa executam. Acestea lucreaza de regula cu utilaje inchiriate, acumuleaza datorii, iar apoi scapa de executare. Singura solutie este sa cerem declansarea falimentului“, a declarat directorul executiv adjunct al DGFP. Chiar si in acest caz, restantele pot fi trecute cu usurinta la capitolul pierderi, deoarece este greu de crezut ca un lichidator judiciar, cel care administreaza falimentul, va reusi sa identifice eventualele bunuri ascunse, in conditiile in care Finantele s-au declarat neputincioase. La cresterea sumelor datorate neincasate de fisc contribuie si firmele care au aceiasi patroni, impotriva carora DGFP nu poate lua nici o masura de executare silita. Desi nu sint mai multe de o mie, respectivele societati au acumulat restante insemnate catre buget, un exemplu elocvent in acest sens fiind cel al societatilor fratilor Mihailescu, firme care au facut afaceri intre ele si care „au uitat“ sa plateasca darile. In cazul lor, fiscul are o singura solutie: poprirea la tert. Acest procedeu presupune ca DGFP sa primeasca bani de la o terta firma in contul restantelor unei societati cu care aceasta a avut relatii comerciale si careia avea sa-i plateasca anumite sume. Metoda pare sa fi dat roade, desi DGFP inca se confrunta cu situatii in care patronul mai multor societati nu poate fi executat, deoarece datoriile apartin unei singure firme de-ale sale, celelalte neavind restante catre stat. Solutia pentru acoperirea deficitului bugetar ar putea veni tocmai de unde Finantele se asteptau mai putin: firmele care au obtinut esalonari si care si-au respectat graficul de plati, ultima gura de oxigen data de guvern in acest sens fiind Ordonanta nr. 30 din aprilie 2005. Aceasta dadea posibilitatea societatilor care pierdusera esalonarile sa beneficieze de un nou plan de esalonare, cu conditia sa achite datoriile curente. „Metoda a dat roade, acestia fiind printre primii care achita darile catre stat“, a mai spus Mihai Antonescu.
