Finantistii se pling ca nu pot recupera un prejudiciu de 800 de miliarde de lei provenit din rambursarile ilegale de TVA
Atunci cind nu ii scapa printre degete pe marii corupti, Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) le pune si altora bete in roate. PICCJ isi da din nou cu stingul in dreptul in lupta cu infractorii, „reusind“ sa blocheze activitatea celor care se ocupa de recuperarea banilor pierduti prin buzunarele si conturile deschise in insule cu nume exotice de catre retelele constituite special pentru prejudicierea bugetului statului. De „profesionalismul“ procurorilor de la Bucuresti au beneficiat in ultimul timp si finantistii doljeni, pusi in situatia penibila de a nu putea executa silit averile personale ale tepuitorilor TVA, care au ravasit conturile Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj. Lentoarea cu care procurorii bucuresteni ii trimit in judecata pe administratorii sau patronii firmelor-fantoma disparute subit dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta a facut ca 81 de societati comerciale doljene sa scape momentan de razbunarea inspectorilor fiscali. Datorita acestui lucru, peste 800 de miliarde de lei ii asteapta pe magistrati sa grabeasca procesele si sa dea sentinte definitive pe baza carora inspectorii fiscului vor putea trece la confiscarea averilor personale adunate de „tepari“.
Nu numai procurorii impiedica recuperarea sutelor de miliarde de lei. Noul Cod de Procedura Fiscala ii leaga practic pe finantisti de organele de ancheta care sint obligate sa obtina sentinte favorabile din partea judecatorilor si astfel sa-i trimita pe infractori in spatele gratiilor. Realitatea este insa mult mai dura decit credeau inspectorii fiscului, strinsi cu usa de oficialii Ministerului Finantelor sa recupereze banii cu orice pret. „E o situatie speciala. Nu ne-am mai confruntat cu asa ceva. Cei de la minister nu stiu de unde provin arieratele, ei vad doar sumele si vor sa le recuperam. Am trimis la Bucuresti un material informativ in care explicam cum sta situatia“, au declarat pentru GdS sub protectia anonimatului surse din cadrul DGFP Dolj.
Finantistii craioveni au precizat ca vor apela chiar la presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Sever Bodu, caruia vor incerca sa-i explice cum stau lucrurile, acesta fiind singurul care poate trage sforile la Bucuresti pentru urgentarea solutionarii problemei. Desi indicatorii financiari si recuperarea creantelor pe primele sase luni ale anului sint in grafic, inspectorii doljeni au probleme cu datoriile din anii trecuti, care vor bintui institutia mult timp de acum incolo.
La DGFP se intoarce roata
Ca o ironie a sortii, problemele referitoare la recuperarea prejudicului cauzat de rambursarile de TVA au aparut la aproape patru ani de cind au fost puse la cale metodele de jecmanire a conturilor DGFP si numai dupa ce inspectorii doljeni au efectuat controale fiscale la firmele aflate acum pe lista neagra a fiscului. Cu alte cuvinte, atita timp cit s-a rambursat TVA, prejudiciul nu figura in documentele contabile, din cauza lipsei controalelor care sa certifice acest lucru. „Dupa efectuarea controlului fiscal trebuie sa repunem rambursarile din ultimii ani in categoria obligatii de plata si sa le recuperam, dar numai dupa ce se rezolva partea penala. Pina acum nu s-au facut controale fiscale pentru ca nu s-a dovedit ca firmele in cauza sint insolvabile“, au precizat aceleasi surse din DGFP.
Conform legislatiei in vigoare, pentru ca o firma sa fie declarata insolvabila trebuie dovedit ca nu detine nici un bun in patrimoniu, situatie in care finantele se pot intoarce apoi impotriva administratorilor sau actionarilor. Finantistii pot apela la aceasta ultima varianta doar in situatia in care pot demonstra, prin controalele efectuate, ca respectivii administratori sau patroni au instrainat bunurile cu rea intentie, fiind ajutati in acest sens si de noile prevederi legale, care le dau acestora posibilitatea sa verifice nu numai afacerile unei anumite societati comerciale, ci ale intregului grup din care face parte. Slaba consolare insa. Articolul 106 din Codul de Procedura Fiscala ii leaga pe inspectori de miini si de picioare atunci cind vine vorba despre recuperarea efectiva a prejudiciului cauzat de rambursarile de TVA, care se ridica in prezent la aproximativ 800 de miliarde de lei. „In cazul in care, ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale, au fost sesizate organele de urmarire penala, decizia de impunere privitoare la obiectul sesizarii penale se poate emite dupa solutionarea cu caracter definitiv a cauzei penale“, se arata in articolul buclucas.
In aceasta situatie, finantistii au o dilema: ori sesizeaza Parchetul si se roaga de procurori sa nu mai traga mita de coada, ori nu mai fac nici o sesizare, stau cuminti in banca lor si incearca sa se inteleaga cu „teparii“, caz in care vor da nas in nas cu „gardienii“ lor, si anume inspectorii de la Curtea de Conturi.
