Situatia la productia de struguri din Dolj este dezastruoasa. Suprafata cultivata cu vita-de-vie situeaza Doljul pe locul sase in tara. Cu toate acestea, aproximativ doua treimi din aceasta este reprezentata de plantatii cu vie hibrida.
Viticultura a aparut in Dolj gratie conditiilor favorabile, patrimoniul viticol fiind de 15.800 de hectare, din care 80% sint vii pe rod. Dintre acestea din urma, 1.500 de hectare sint plantatii viticole cu un grad avansat de deteriorare, cea mai mare parte fiind repartizata agentilor economici. Via nobila este plantata pe o suprafata de aproximativ 5.000 de hectare (numai 25 de hectare sint plantate cu struguri de masa), iar 8.000 de hectare sint plantate cu vii hibride. Conform acestor statistici, judetul Dolj este al saselea judet la nivel national ca suprafata ocupata cu vii nobile. Cu toate acestea, exista o tendinta constanta a diminuarii patrimoniului viticol la nivelul judetului. Aceasta tendinta s-a datorat atit incertitudinilor legate de dreptul de proprietate si de restrictiile legale de cumparare si vinzare a terenurilor, cit si costurilor mari de investitie din acest domeniu. Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj, pentru infiintarea unor plantatii sint necesare cheltuieli de aproximativ 10.000 de euro pe hectar, iar pentru intretinerea acestora de peste 1.000 de euro pe hectar. Alt motiv care a dus la diminuarea patrimoniului este si faptul ca viticultorii detin in majoritate suprafete cu vita-de-vie sub un hectar. De aici si incapacitatea acestora de a asigura o calitate superioara a strugurilor si implicit a vinului. In plus, cea mai mare parte a plantatiilor mari cu vita-de-vie existente la nivelul judetului apartin statiunilor de cercetare viticola, care au fonduri reduse de finantare si care nici nu pot face proiecte pentru finantari SAPARD. „Se simte nevoia organizarii celor ce sint in posesia plantatiilor de vita-de-vie in asociatii de producatori, pentru a avea putere economica mai mare. Fiind mai multi, ar putea cu mai mare usurinta sa cumpere echipamente ce sint prea costisitoare pentru un singur agent economic. Aceasta trebuie sa fie insa optiunea lor“, a precizat Ion Gavrilescu, vicepresedinte al Asociatiei Degustatorilor Autorizati din România (ADAR) si consilier in cadrul DADR Dolj. In Dolj exista o singura podgorie, Podgoria Dealurile Craiovei, cu centrele viticole: Banu Maracine, Bradesti si Brabova (ultimele doua se afla intr-un grad avansat de deteriorare). La acestea se adauga centrele viticole independente Segarcea si Dabuleni. La nivelul judetului nostru, agentii economici care desfasoara activitati in sectorul vinicol sint in numar de treisprezece. Dintre acestia numai opt si produc, si vinifica, printre care Statiunea Didactica Banul Maracine, Statiunea de Cercetare Dabuleni (aproximativ 400 de hectare), Statiunea Simnic, Arhiepiscopia Craiovei, Penitenciarul Pelendava, precum si doi agenti economici din Segarcea (peste 200 de hectare).
Ingheturile si ploile nu sint de bun augur
2005 a reprezentat un an catastrofal pentru intreaga tara, atit din punct de vedere social, cit si economic. Grindina, ploile extrem de abundente si furtunile au cauzat viticulturii pierderi la nivel national de peste 50% din potentialul culturii. „Ingheturile din luna februarie au determinat diminuarea cantitativa a strugurilor, in timp ce ploile abundente si de durata din cursul anului au dus la o scadere a calitatii strugurilor. Cu toate ca s-au efectuat lucrari fitosanitare, substantele cu care au fost stropite viile au fost spalate de ploi“, a declarat Cristina Vladu, inspector DADR Dolj la Inspectoratul de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV). Suprafata de plantatii cu vita-de-vie destinata producerii de vinuri cu denumire controlata (DOC) era in 2004 de aproximativ 170 de hectare, iar productia de struguri pe acest teren a fost de 500 de tone. In 2005, suprafata autorizata sa produca vinuri DOC a scazut cu peste 20 de hectare, ajungind la mai putin de 150 de hectare. „Productia estimativa de struguri este pentru anul in curs de 250 de kilograme pe hectar, o medie foarte mica, avind in vedere faptul ca in anii cind conditiile meteorologice sint favorabile, la soiurile de struguri negri (Cabernet Sauvignon, Merlot) este o medie de 4.000 de kilograme pe hectar, iar la soiurile albe (Riesling Italian, Feteasca Regala, Sauvignon) de 8.000 kg/ha“, a precizat Cristina Vladu. Pe linga faptul ca anul acesta sint cantitati mici de struguri, si calitatea acestora este indoielnica. Lucratorii de la cramele podgoriilor vor fi nevoiti sa depuna eforturi pentru a asigura obtinerea unui vin de calitate. Nici vinul din afara judetului nu corespunde insa in totalitate calitativ si cantitativ. Inspectorii ISCVT au depistat anul acesta o serie de societati care desfac pe piata judetului Dolj vinuri falsificate si contrafacute. Agentilor economici care apeleaza la practici oenologice interzise (adauga zahar in vin, coloranti, arome sintetice) le-au fost aplicate amenzi contraventionale in valoare de peste un miliard de lei vechi.
Din 2007, in Dolj se vor produce numai vinuri de soi
Incepind cu anul 2007, pe piata vor putea fi comercializate doar vinurile obtinute din soiuri nobile. Pina la finele anului 2014, soiurile hibride, interzise in tarile din Uniunea Europeana si plantate in prezent in România pe 30.000 de hectare, va trebui defrisate si inlocuite cu vite nobile. Cu toate acestea, cultivatorii de capsunica si zaibar pot sta linistiti, deoarece viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0,1 ha nu trebuie inlocuite, daca vinul se produce pentru consumul familial si nu este destinat comercializarii. Soiurile admise la plantare in judetul Dolj, conform Ordinului nr. 594/2004 sint: pentru vinurile rosii, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir; pentru vinurile albe: Sauvignon, Rieslieng Italian, Chardonais, iar pentru vinurile aromate: Tamiioasa Româneasca si struguri de masa Victoria, Muscat Adda, Muscat de Hamburg si Afuz Ali. Producatorii din domeniul vitivinicol primesc subventii pentru strugurii de calitate, pentru depozitarea lor in spatii corespunzatoare, dar si pentru plantatiile viticole. Reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale au hotarit ca vor acorda un sprijin direct sectorului vitivinicol numai pentru soiurile nobile, in valoare de 1.500.000 de lei vechi/ha. Stimulul financiar se acorda in bonuri valorice, similar celor acordate pentru motorina, ingrasaminte, seminte si pesticide, in vederea achizitionarii de substante necesare tratarii plantatiilor impotriva bolilor aparute in acest an, ca urmare a conditiilor climaterice nefavorabile, ce vor putea fi folosite pina in jurul datei de 1 decembrie. „Vor beneficia insa de aceste fonduri numai detinatorii si cultivatorii de plantatii viticole cu soiuri nobile ale caror suprafete sint inscrise in Registrul Plantatiilor Viticole“, a concluzionat Ion Gavrilescu.
Ion Gavrilescu, vicepresedinte ADAR:
„Se simte nevoia organizarii celor ce sint in posesia plantatiilor de vita-de-vie in asociatii de producatori, pentru a avea putere economica mai mare. Fiind mai multi, ar putea cu mai mare usurinta sa cumpere echipamente ce sint prea costisitoare pentru un singur agent economic. Aceasta trebuie sa fie insa optiunea lor“.
Cristina Vladu, inspector ISCTV:
„Ingheturile din luna februarie au determinat diminuarea cantitativa a strugurilor, in timp ce ploile abundente si de durata din cursul anului au dus la o scadere a calitatii strugurilor. Cu toate ca s-au efectuat lucrari fitosanitare, substantele cu care au fost stropite viile au fost spalate de ploi“.
In urma cu peste 2.000 de ani…
Burebista a fost cel care a dispus prima taiere de proportii a viilor plantate pe teritoriul vechii Dacii. Din cauza productiei generoase, dacii absentau in numar mare de la incorporare, iar marele rege nu avea destui osteni pentru a-si face o armata. A doua mare defrisare a intervenit la sfirsitul secolului al XIX-lea, cind in România a izbucnit filoxera, temuta boala a viilor „importata“ din America.
