Subventiile de 1.550 de lei pe litru acordate de Ministerul Agriculturii acopera doar o mica parte din costuri
In contextul integrarii României in Uniunea Europeana se vorbeste din ce in ce mai mult despre cota de lapte si implicit despre monitorizarea cantitatilor de lapte predate catre procesatori. De la inceputul anului si pina in prezent, in judetul Dolj, cantitatea de lapte inregistrata ca fiind colectata si procesata in unitatile autorizate depaseste cu putin trei milioane de litri (peste 30.000 de hectolitri), cu o concentratie de 3,58%. Din aceasta, o treime a fost destinata laptelui pasteurizat de consum distribuit catre populatie. Restul a fost procesat in produse lactate, precum unt, iaurt, inghetata sau brinza. De la inceputul anului, in unitatile procesatoare din Dolj au fost produse 120 de tone de inghetata, la concurenta cu brinza, a carei cantitate a ajuns la 150 de tone. In ceea ce priveste laptele praf, cantitatea produsa a fost de aproximativ 40 de tone, dubla fata de cantitatea de unt. In prezent, in judetul Dolj exista numai cinci unitati licentiate de procesare a laptelui. Dintre acestea, doar trei detin ferme proprii si proceseaza in principal laptele obtinut de la acestea. Celelalte doua pasteurizeza si proceseaza numai cantitatile de lapte colectat de la gospodariile din judet. La acestea se adauga alte trei societati care numai string laptele de la producatorii din judetul Dolj, printre care o firma cu sediul central in Drobeta Turnu Severin.
„Prime“ pentru laptele de vaca
Producatorii, persoane fizice sau juridice, care hotarasc sa distribuie laptele la una dintre cele cinci unitati procesatoare beneficiaza de subventii de la bugetul de stat, conform Ordonantei de Urgenta OUG nr. 77/2005. Aceasta prima se acorda lunar, in scopul sprijinirii crescatorilor de vaci cu lapte. Conform declaratiei Danielei Vataru, consilier al Agentiei de Plati si Investitii pentru Agricultura, la nivelul judetului Dolj, in luna august, au fost solicitate subventii pentru o cantitate de aproape 400 de hectolitri, cu o valoare de aproximativ 60.000 de lei noi, din care putin peste jumatate au fost distribuiti persoanelor fizice, iar restul persoanelor juridice. „Stimulul de la bugetul de stat pentru productia de lapte este in valoare de 0,155 lei noi (RON pentru fiecare litru de lapte virat pentru prelucrare la operatorii economici specializati in procesare cu licenta de fabricatie al carui continut minim intruneste conditiile stas care se calculeaza la 3,5 unitati de grasime“ a afirmat Vataru. Asta inseamna ca producatorul direct daca vireaza lapte cu un procentaj de grasime mai mare de 3,5, obtine subventie pentru o cantitate mai mare de lapte. Astfel pentru un litru de lapte de 5% grasime, primeste contravaloarea subventiei pentru aproape un litru si jumatate. Incepind din 2006, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) va acorda aproximativ zece miliarde de lei vechi pentru mai mult de 500 de fabrici de procesare de lapte si carne, pentru infiintarea unei afaceri mici legate de servicii nonagricole din mediul rural, precum si de ferme vegetale si zootehnice. Aceasta suma reprezinta 10% din totalul de 280 de miliarde pe care MAPDR il va investi in agricultura.
Doar 40% din laptele românesc corespunde parametrilor comunitari
In domeniul laptelui, negocierile cu reprezentantii Uniunii Europene in vederea integrarii României in UE au fost dificile din cauza faptului ca numai 40% din laptele produs in tara in perioada de referinta a corespuns parametrilor comunitari de calitate (germeni, celule somatice). România a obtinut o cota a productiei de lapte de peste trei milioane de tone, dintre care peste un milion pentru livrarile la unitatile de procesare si aproape doua milioane de tone pentru vinzari directe la consumatori, precum si o cota de rezerva destinata consumului propriu in gospodarii de 100 de mii de tone. In plus, in urma negocierilor s-a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor pe piata europeana a mai multor produse lactate, printre care un numar mare de tipuri de brinzeturi (patru tipuri de cas, 21 de tipuri de brinza, 26 de tipuri de cascaval, opt tipuri de telemea), sapte tipuri de lapte, trei de iaurt si unul de lapte batut. Mai mult decit atit, România a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de brinza si produse din lapte de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale.
Stiati ca?
Laptele de vaca este compus din 3,5% grasime, 8,5% solide din lapte si 88% apa, proteina principala fiind caseina? Laptele pasteurizat este recomandat a fi tinut la o temperatura cuprinsa intre 1 si 4 grade Celsius? Tratamentul UHT presupune tratarea laptelui la temperaturi foarte ridicate, iar produsul obtinut poate fi pastrat in cutii pentru mai multe luni fara a se inacri?
