Municipalitatea a pierdut deja trei milioane de dolari si se chinuie sa recupereze alte sase milioane de la rau-platnici
Primariei Craiova i-a ajuns cutitul la os. Obligata sa-si fundamenteze bugetul anual in majoritate pe fonduri provenite din taxele si impozitele platite de craioveni, municipalitatea se vede acum nevoita sa ia taurul de coarne si sa treaca la executarea silita a datornicilor. Desi situatia financiara nu este la fel de incurcata ca la Directia Generala a Finantelor Publice Dolj, edilii locali au de recuperat sute de miliarde de lei, datorii acumulate de-a lungul timpului fie din cauza numarului insuficient de functionari publici, fie din cauza apatiei acestora de a intocmi o evidenta clara a platitorilor de taxe si impozite. Grosul restantelor provine de la societatile comerciale in privinta carora inspectorii primariei au avut o anumita reticenta atunci cind a trebuit sa verifice tranzactiile comerciale cu terenuri sau bunuri mobile supuse impozitarii. Metoda folosita este similara aceleia prin care finantele publice judetene s-au vazut puse in imposibilitatea de a mai recupera la buget mare parte din restantele de sute de miliarde de lei.
„Cadou“ la buget de 100 de miliarde de lei
O parte a patronilor din oras nu s-au sfiit sa aplice cu succes, si in cazul Primariei Craiova, metoda clasica de a vinde bunurile grevate de datorii de pe o firma pe alta pentru a li se pierde urma, mizind probabil pe lipsa de reactie a functionarilor din primarie, care ar fi trebuit sa bata orasul in lung si in lat ca sa-l identifice pe noul proprietar. Respectivii patroni au adus totusi imbunatatiri tacticii „vinde si fugi“. Contractele de vinzare-cumparare au fost incheiate intre firme si persoane fizice cu domicilii provizorii sau fictive. Asa s-a trezit primaria ca are de recuperat datorii de aproape 300 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde pot fi considerate pierderi.
„In prezent, aproximativ 800 de societati din Craiova au datorii la noi de 100 de miliarde de lei, bani pe care nu ii vom mai recupera probabil niciodata, deoarece firmele respective au intrat in lichidare la Registrul Comertului pentru ca nu si-au majorat capitalul social sau nu si-au depus bilantul contabil“, a declarat Ioan Vacariu, directorul executiv al Directiei Taxe si Impozite din Primaria Craiova. Ca sa nu ramina cu buzunarele goale, municipalitatea s-a hotarit sa intocmeasca planuri de actiune pentru restul de datorii de 187 de miliarde si a ochit peste 440 de firme cu datorii mai mari de 20 de milioane de lei pe bunurile carora va pune sechestru sau le va scoate la vinzare. Primele pe lista sint Ilmet, Conprest, Olmec si Titanic, de la care primaria are de primit 65 de miliarde de lei, motiv pentru care a pus deja sechestru pe bunurile acestora.
Romii din Fata Luncii ar putea ramine fara case
Si cum recuperarea creantelor se poate face numai dupa identificarea patrimoniului societatilor comerciale, functionarii municipalitatii vor sa inventarieze toate bunurile mobile si imobile din Craiova si sa actualizeze nomenclatura stradala pentru a evita situatiile ridicole in care inspectorii plecati pe teren nu gaseau adresele din catastife. Mai mult, de data aceasta vizati de controalele primariei vor fi si romii din Fata Luncii care nu au platit niciodata dari catre bugetul local. „Vrem sa-i determinam sa contribuie la buget asa cum fac toti ceilalti. Daca refuza sau nu au bani, o solutie ar fi sa preluam casele in care stau si sa le folosim ca locuinte sociale“, a precizat Vacariu. In felul acesta, conducerea directiei spera sa recupereze o treime din cele aproape 300 de miliarde de lei restante la plata taxelor si impozitelor. Teoretic, persoanele fizice si firmele care nu declara tranzactiile de vinzare-cumparare sint pasibile de amenda intre 50 si 100 de milioane de lei. Practic, chiar daca ar fi voit, primaria nu ar fi putut sa-i amendeze pentru simplul motiv ca habar nu avea de respectiva tranzactie, iar daca s-ar fi indreptat impotriva fostului proprietar, acesta ar fi ridicat din umeri spunind ca nu mai este treaba lui. La aceasta situatie a contribuit si o hotarire de guvern din 1997, care le dadea posibilitatea vinzatorilor sa instraineze bunurile, chiar grevate de sarcini, daca declarau pe proprie raspundere acest lucru.
Interzis peste granita doar necunoscatorilor
Putini sint cei care stiu ca, pe linga obligatia de a recupera restantele la buget, functionarii publici aveau la indemina si posibilitatea de a le bloca iesirea din tara patronilor sau administratorilor datori la stat. Un articol din Legea nr. 216/1998 oferea cadrul legal prin care reprezentantii statului ar fi putut colabora eficient cu autoritatile de control si in special cu Politia de Frontiera. Actul normativ prevedea ca i se poate suspenda dreptul de folosire a pasaportului cetateanului român daca acesta „este urmarit pentru creante exigibile mai mari de 25 de milioane de lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantata. In acest caz, masura se ia la cererea celor interesati, daca plata creantelor a fost dispusa prin hotarire judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila“. Nici unuia dintre functionarii primariei sau ai finantelor nu i-a trecut prin cap sa uzeze de acest drept legal. In consecinta, datoriile s-au strins, bunurile s-au evaporat in urma negocierilor cu anumiti parteneri de peste granita, iar persoanele care se perinda pe la conducerile celor doua institutii ramin cu speranta si visele neimplinite.