• Comisia Europeana acrediteaza astazi patru noi masuri Sapard in valoare de 320 de milioane de euro • Banii vor lua calea solicitantilor incepind cu 1 noiembrie
Asteptarile celor care doresc sa primeasca fonduri pentru noile masuri Sapard destinate silviculturii si agriculturii vor lua sfirsit in cel mult trei saptamini. Reprezentantii Comisiei Europene sint prezenti astazi la Bucuresti pentru acreditarea celor patru masuri care beneficiaza de aproximativ 320 de milioane de euro, bani care urmeaza sa fie cheltuiti pina la sfirsitul lunii octombrie 2006. Directorul Agentiei Sapard Sud Vest Oltenia, Daniel Popescu, a declarat ca, probabil, solicitantii pot depune cereri pentru atragerea fondurilor europene incepind cu 1 noiembrie. „Dupa ce ajung la Bucuresti pentru acreditarea celor patru masuri, reprezentantii Comisiei Europene se vor deplasa la biroul teritorial Sapard Iasi pe care il vor acredita, asa cum s-a intimplat si cu biroul de la Craiova, pe masurile 3.1 si 3.4 referitoare la diversificarea activitatii agricole si la investitii in exploatatiile agricole“, a precizat Popescu. Chiar daca li se pun la dispozitie sute de milioane de euro, solicitantii ar putea avea probleme mari in atragerea fondurilor din cauza perioadei scurte, de numai citeva luni, dintre momentul depunerii proiectelor si a cererilor de plata. Data fiind experienta celorlalte masuri unde cistigatorii proiectelor nu au fost in stare sa cheltuiasca banii nici in doi ani, exista riscul ca oficialii europeni sa se plinga din nou de ineficienta autoritatilor locale, incapabile sa absoarba fondurile oferite de Uniunea Europeana. „Ultima cerere de plata trebuie depusa pina pe 30 octombrie 2006. Intirzierile au aparut din cauza faptului ca procedurile de acreditare a agentiei centrale au durat doi ani. Pentru a face cunoscute cele patru masuri potentialilor solicitanti e nevoie de doua luni de campanie in intreaga Oltenie. Avantajul nostru este ca autoritatile locale stiu deja de aceste masuri de la intilnirile pe care le-am avut cu ei in ultimul timp“, a mai spus Popescu. Cele mai atractive masuri sint acelea referitoare la constituirea grupurilor de producatori unde beneficiarii pot primi aproape 80.000 de euro pe o perioada de cinci ani si la silvicultura, unde solicitantii beneficiaza de maximum un milion de euro, in functie de fiecare proiect. De fonduri substantiale vor beneficia si fermierii care fac agricultura ecologica, banii fiind impartiti numai zonelor defavorizate unde s-au infiintat centre pilot. Astfel, in Vilcea se vor acorda fonduri europene doar pentru protejarea solului, in Gorj, zona Retezat, pentru protectia biovegetatiei, iar in Dolj si Olt pentru dezvoltarea agriculturii traditionale de orez. Singurul judet care nu a fost inclus in planurile agentiei Sapard este Mehedinti.
A doua sansa pentru edilii din Dolj
La banii Sapard rivnesc si 27 de consilii locale din Dolj ale caror proiecte depuse pe masura 2.1 pentru dezvoltarea infrastructurii rurale au fost respinse de autoritatile centrale din cauza faptului ca nu-si publicasera in Monitorul Oficial suprafata domeniului public pe care il detineau. Din suma totala de 500 de milioane de euro, agentia Sapard mai are la dispozitie 60 de milioane, iar proiectele care vor beneficia de acesti bani vor fi selectate pina la sfirsitul acestei luni. „Pe masura 2.1, 34 de consilii locale din Dolj au depus proiecte in 2002, dar au fost selectate doar sapte. Restul au fost respinse pe motiv ca nu-si publicasera inca in Monitorul Oficial suprafata domeniului public. Intre timp, si-au pus la punct documentele, iar proiectele lor vor fi analizate din nou“, a declarat directorul Sapard Sud Vest Oltenia. Dintre cele sapte consilii locale care au trecut in 2002 „testul“ Sapard, doar doua, Secu si Almaj, au terminat lucrarile incepute. Celaru, Tuglui, Amarastii de Jos, Dragotesti si Bechet se afla in diferite faze de executare a lucrarilor. Cel mai prost la acest capitol stau edilii din Tuglui, unde doar jumatate din lucrari au fost executate, iar termenul limita de finalizare expira in februarie anul viitor. Intirzierile au aparut atit ca urmare a inundatiilor cauzate de ploile torentiale din ultima vreme, cit si din cauza scandalurilor legate de sumele pe care urma sa le primeasca cele doua firme care au cistigat licitatia, Erpia si Luterec. Acuzele aduse constructorilor au fost investigate si de Directia Antifrauda din cadrul agentiei Sapard, care a decis in cele din urma ca pretul cerut a depasit cu mult media de pe piata, obligind cele doua firme sa renunte la o parte din pretentiile financiare.
