Povara pusa pe umerii bugetului local si ai celui de stat, fortate sa sustina financiar mii de persoane cu venitul minim garantat, secatuieste in fiecare an vistieria Craiovei. In numele limitarii saraciei si a evitarii marginalizarii sociale, Primaria Craiova si Consiliul Judetean Dolj se vad obligate sa aloce anual zeci de miliarde de lei in schimbul carora persoanele beneficiare presteaza munci in folosul comunitatii. Cel putin teoretic, pentru ca, in realitate, nimeni nu stie cu exactitate cite ore au lucrat cele peste 5.000 de persoane care traiesc din banii oferiti gratis de autoritati.
66 de miliarde de lei au fost alocate pina acum persoanelor defavorizate din Craiova in cei patru ani de cind a intrat in vigoare Legea 416 referitoare la venitul minim garantat. Conteaza mai putin cite strazi ar fi putut asfalta municipalitatea cu acesti bani. Relevant este faptul ca beneficiarii, in proportie covirsitoare de etnie roma, refuza sa puna osul la treaba atunci cind li se cere, desi unii dintre ei primesc venituri care depasesc salariul minim pe economie. Tot ce trebuie sa faca este sa lucreze noua zile pe luna pentru comunitatea din care fac parte, adica sa taie gardurile vii sau sa mature prin oras. Pentru aceiasi bani, o persoana mai putin „defavorizata“ lucreaza program normal de opt ore pe zi timp de o luna fara sa o intrebe nimeni daca ii ajung sau nu banii primiti.
Beneficiarii venitului minim garantat „au papat“ deja banii pe 2005
Constient ca are de-a face cu „beneficiari“ fara tragere de inima pentru munca, primarul Solomon a emis anul acesta mai multe dispozitii prin care cele 5.151 de persoane care solicitau venitul minim garantat trebuia sa lucreze numai 40 de ore pe luna in contul Serviciului Public de Salubritate, al RAADPFL – sectia zone verzi si al Regiei de Transport Craiova. Dincolo de aspectul social, deciziile au si o motivatie economica. Reducerea orelor de munca scoate mai putini bani de la buget, confruntat mai tot timpul cu o acuta criza de fonduri pentru plata venitului minim garantat. Conform spuselor reprezentantilor Directiei de Asistenta si Protectie Sociala, din cele 25 de miliarde prevazute in bugetul local pentru anul in curs, in primele sapte luni au fost deja cheltuite 22 de miliarde. „La fel se intimpla in fiecare an. In ultimele doua luni din an raminem fara bani, care vin cu tiriita de la bugetul statului prin Consiliul Judetean Dolj. Abia luna aceasta vom plati banii aferenti lunii august. In primele sapte luni contributia financiara importanta a venit prin consiliul judetean, care a acoperit aproximativ 85% din fonduri, restul provenind din bugetul primariei“, a declarat Rodica Tenea, directoarea Directiei de specialitate din primarie.
Saraci, dar informati
Saracia nu ii impiedica pe beneficiarii Legii 416/2001 sa incerce sa fenteze sau sa speculeze scaparile din actul normativ. „Sint neamuri intregi de romi cu acelasi nume care se inlocuiesc intre ei atunci cind trebuie sa munceasca. Pe deasupra, sint recalcitranti si nu au forme legale de sedere in spatiul unde locuiesc. Trebuie sa-i cautam mereu pentru a verifica daca se mai incadreaza in normele legale. Speram ca legea actuala sa se modifice cit mai curind“, a mai spus Tenea. Primaria are probleme mari si cu identificarea bunurilor detinute de beneficiarii legii, lucru care o impiedica sa stabileasca exact care sint veniturile reale ale acestora. Asa s-a ajuns in situatia absurda ca anumiti cetateni de etnie roma sa vina sa-si ridice banii de sub nasul celor de la directie in masini de lux, fara ca functionarii municipalitatii sa le poata face ceva. „Atit timp cit respectivele masini nu figureaza in baza de date a Directiei Taxe si Impozite a primariei, legal, acele masini nu sint ale lor. Noi nu avem ce sa le facem“, s-a plins Rodica Tenea. Cea mai noua smecherie prin care „saracii“ Craiovei incearca sa „stoarca“ bani de la buget este „migratia“ catre casele care se incalzesc cu sobe pentru a beneficia de ajutorul acordat in scopul cumpararii lemnelor pe perioada sezonului rece. Sumele pe care autoritatile le scot din buzunar fara sa stie cu exactitate daca acestea ajung la cei care au cu adevarat nevoie de ele nu sint de neglijat. Aproximativ 2,4 milioane de lei primeste fiecare solicitant pentru cele cinci luni de iarna, bani pe care statul ii plateste in avans. Din cauza schimbarilor intervenite in situatia financiara a fiecarui solicitant, directia de specialitate a primariei se vede obligata sa faca anchete sociale si sa stabileasca numarul real al celor care primesc banii. „Ca sa beneficieze de cele 2,4 milioane de lei, romii stau si cite trei familii intr-o singura camera. Nu stim daca au sau nu acordul proprietarului casei“, a mai spus Rodica Tenea. Bugetul primariei si al statului vor face fata tot mai greu cererilor in crestere venite din partea asistatilor social. Cuantumul sumelor platite anual s-a dublat in ultimii trei ani de la 12,8 miliarde in 2002 la 29,3 miliarde in 2004, iar pe anul in curs risca sa depaseasca 40 de miliarde de lei.
