Judetul Gorj va beneficia de o infuzie de capital de peste un miliard de dolari in perioada 2006-2009, dupa cum a anuntat secretarul de stat in Ministerul Economiei si Comertului, Ionel Mantog. Fondurile vor fi obtinute prin accesarea unor linii de credit de catre complexurile energetice si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia.
Complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova trebuie sa faca investitii in modernizari si in instalatii de ecologizare de circa doua miliarde de dolari pâna in 2012, data de la care isi vor inchide portile daca nu vor respecta normele de mediu impuse de Uniunea Europeana. Complexul Energetic Turceni a accesat deja anul acesta o linie de credit de 200 de milioane de dolari, facând astfel cel mai mare pas spre ajungerea la standardele europene. Lucrarile au inceput si la CE Craiova, ceva mai timid, iar la Complexul Energetic Rovinari este in curs de finalizare studiul de consultanta care precede investitiile propriu-zise.
Secretarul de stat Ionel Mantog spune ca greul va incepe abia din anul 2006, când trebuie asigurate fondurile necesare. „In perioada 2006 – 2009, Gorjul va beneficia de un aflux de capital extern de peste un miliard de dolari, ceea ce va permite multor firme care se vor angrena in executarea lucrarilor de modernizare sa-si dezvolte afacerile“, a sustinut secretarul de stat Ionel Mantog.
Statul nu mai acorda garantii guvernamentale
Miliardul de dolari nu va veni nici de la bugetul de stat, nici din resursele proprii ale complexurilor energetice. Ionel Mantog spune ca se fac demersuri pentru deschiderea unor noi linii de credit, de tipul celei accesate deja de CE Turceni. A aparut insa si o problema suplimentara, dupa cum spune secretarul de stat, care a mentionat faptul ca politica actualului guvern este de reducere a plafonului de indatorare externa prin acordarea de garantii de stat pentru creditele luate de societatile comerciale. „In aceste conditii, complexurile energetice trebuie sa obtina creditele fara a beneficia de garantii guvernamentale“, a spus Mantog.
Acesta este convins insa ca nu va fi nici o problema, ca urmare a faptului ca unitatile mentionate au o situatie financiara foarte buna si au demonstrat in ultimii ani un potential foarte bun.
Investitii si in minerit
Nu numai investitiile in ecologizarea termocentralelor sunt importante, ci si cele pentru modernizarea utilajelor din minerit. Asta pentru ca pretul carbunelui se reflecta in proportie de 65-70% in costul megawattului.
Societatea Nationala a Lignitului Oltenia a demarat in acest an cel mai mare program de modernizare din istoria sa, cu ajutorul unui credit de 30 de milioane de dolari. Programul consta in modernizarea a doua linii tehnologice de la Cariera Rosiuta. Complexurile energetice Turceni si Rovinari au inceput fiecare modernizarea a câte doua excavatoare, iar anul viitor sunt programate sa intre in reparatii capitale alte utilaje de acest tip.
Economia judetului depinde prea mult de minerit
Cele trei complexuri energetice din Oltenia si SNLO au in total circa 20.000 de salariati. Alte sute de firme private cu mii de angajati depind in proportie covârsitoare de aceste societati de stat. „Daca stranuta complexurile energetice si SNLO, se gripeaza toata economia Gorjului si chiar a Olteniei“, a mai spus Ionel Mantog.
Depasindu-si sfera de activitate ca secretar de stat, Mantog a atras atentia oamenilor politici si a celor din mediul de afaceri sa se orienteze si spre alte domenii. Rezervele de carbune ale Gorjului se vor epuiza in 50-60 de ani si trebuie pregatit inca de pe acum terenul pentru dezvoltarea altor afaceri. „Gorjul trebuie sa-si deschida economia privata spre alte domenii. Este adevarat ca e mai simplu sa faci afaceri cu SNLO si cu complexurile energetice, unde riscurile sunt minime“, a afirmat Mantog. Acesta a dat ca exemplu Baia Mare, judet mult mai afectat decât Gorjul de restructurarile din minerit, dar unde economia privata se misca mult mai bine.
Profituri de sute de miliarde de lei
Secretarul de stat al MEC, Ionel Mantog, estimeaza ca fiecare dintre cele trei complexuri energetice, precum si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, vor incheia anul financiar 2005 cu un profit de peste 500 de miliarde de lei. Rezultatul este cu atât mai bun cu cât anul acesta România a inregistrat un record absolut in ceea ce priveste productia de energie hidroelectrica.
