Interesele Bancii Mondiale (BM), ale primarilor din Dolj si ale firmelor de constructii care primesc zeci de miliarde de lei pentru lucrari de reabilitare a drumurilor merg pe cai separate. In timp ce edilii locali si BM doresc imbunatatirea infrastructurii rutiere, firmele care participa la licitatii sunt interesate mai putin de calitatea executiei si de respectarea termenelor de finalizare si mai mult de completarea portofoliului de lucrari, pentru a „da bine“ la urmatoarele proiecte cu finantare externa.
Societatile de constructii isi fac cu succes reclama pe bani publici si neglijeaza obligatiile stipulate in contractele de executie incheiate cu consiliile locale din judet, incluse in proiectul pentru reabilitarea drumurilor comunale.
Desi in momentul semnarii contractului s-au angajat sa respecte termenul de finalizare a lucrarilor, firmele de constructii solicita prelungirea acestuia motivând ca vremea nefavorabila sau lipsa de cooperare a comunitatii ii impiedica sa-si duca treaba la bun sfârsit. Comuna Castranova este un exemplu edificator al relatiilor tensionate dintre edil, constructor si oficialii doljeni care supravegheaza modul in care sunt cheltuiti banii Bancii Mondiale.
Termen-limita depasit, lucrare pe jumatate
Castranova a fost inclusa, alaturi de alte 19 localitati din Dolj, in Programul de Dezvoltare Rurala (PDR), al carui scop era imbunatatirea structurii drumurilor comunale si introducerea alimentarii cu apa, si i s-a pus la dispozitie suma de 300.000 de dolari, aproximativ noua miliarde de lei. Aflând ca localitatea a fost trecuta pe lista de prioritati, primarul din Castranova, Marin Cioc, a depus cererea de finantare si a primit acceptul pentru organizarea unei licitatii prin care sa desemneze firma constructoare. Doar doua firme s-au aratat interesate la inceput sa se inhame la lucrarea de pietruire si bituminare a celor 5,3 kilometri de strazi, dintre care patru erau in Castranova, iar altele doua in satul Puturi.
Pentru ca ofertele depuse depasisera bugetul de sapte miliarde de lei alocat lucrarilor, nici una dintre firme nu a fost declarata câstigatoare, iar licitatia a fost reluata câteva luni mai târziu. Cea de-a doua incercare le-a adus noroc edililor din comuna, sapte societati depunând oferte de pret. Cât priveste cantitatea de materiale care urma sa fie folosita, aceasta era deja stabilita de proiectant si urma intocmai indicatorii tehnici calitativi, astfel incât lucrarea sa nu fie facuta de mântuiala. Câstigatoare a licitatiei a iesit de departe societatea craioveana Novara T Impex, care a oferit un pret cu mult sub cel al concurentei, 4,5 miliarde de lei, in conditiile in care la prima licitatie ofertantii cerusera aproximativ noua miliarde de lei, iar procedura Bancii Mondiale dadea ca pret maxim pe kilometru suma de 40.000 de dolari. Contractul de executie semnat in mai 2005 obliga Novara ca, pâna pe 30 octombrie, sa balasteze cele sase strazi si sa toarne doua straturi de bitum. Desi au trecut mai bine de cinci luni de când Novara a inceput lucrarile, drumul este inca la stadiul de balastare, iar termenul limita a expirat. „A venit ploaia, iar firma nu a mai putut lua nisipul de care avea nevoie pentru continuarea lucrarilor. Ca sa o ajutam, i-am lasat pe constructori sa ia nisip de la noi, ca avem destul“, a declarat primarul din Castranova, Marin Cioc. Cu tot ajutorul dat de primarie, reprezentantii judeteni ai PDR nu au fost multumiti de calitatea lucrarii, motiv pentru care din cele 4,5 miliarde au decontat cheltuieli doar de un miliard si i-au intocmit firmei un raport de neconformitate pe care l-au trimis Inspectoratului de Stat in Constructii. „Grosimea stratului de nisip si pietris nu era corespunzatoare. In loc de 22 de centimetri, avea doar noua-zece. Le-am pus in vedere sa remedieze situatia si am prelungit termenul de finalizare a lucrarii pâna in mai anul viitor, pentru ca acum nu se mai poate lucra din cauza frigului“, a declarat Sorina Georgescu, coordonatorul PDR Dolj.
PDR, rampa de lansare pentru programe mai „generoase“
Dincolo de motivele referitoare la vremea capricioasa invocate de firma constructoare, oficialii doljeni sunt nemultumiti de ritmul lent al derularii lucrarii si spun ca obtinerea contractelor de executie cu orice pret este contraproductiva pentru ambele parti. „Trebuie sa fie o lectie pentru toti ofertantii. Nu poti participa la licitatie oferind un pret scazut, iar dupa aceea sa-ti dai seama ca lucrarea costa mai mult. Am propus Bancii Mondiale sa intocmeasca o lista neagra cu firmele care nu-si respecta angajamentele si asteptam un raspuns“, a precizat coordonatorul PDR. Actionarul majoritar al Novara T Impex, Mihai Tomescu, a recunoscut ca nu l-a interesat sa scoata profit din programul Bancii Mondiale si ca a dorit mai mult sa-si faca reclama pentru proiectele viitoare care vor veni dupa integrarea in Uniunea Europeana. „Nu m-a interesat câstigul. O sa aducem bani de acasa ca sa terminam acest proiect. Am oferit un pret atât de mic, pentru ca m-am enervat ca la celelalte licitatii nu am câstigat. La Castranova, problema este foarte complicata, deoarece consiliul local nu ne da concursul. La asta s-au adaugat si inundatiile care ne-au impiedicat sa mai luam pietris de la Olt si din Caracal“, a explicat Tomescu motivele care stau la baza relatiei tensionate cu autoritatile.
Patronul Novara T Impex se plânge ca edilii locali nu au respectat contractul incheiat si nu au facut santuri laterale pentru colectarea apei pluviale care balteste pe drum, impiedicând astfel continuarea lucrarilor. „Carutele imprastie balastul, iar noi trebuie sa-l adunam sa-l punem la loc. O sa turbam, pentru ca si proiectul e prost. Stratul de asfalt trebuie sa aiba doar 15 milimetri deasupra balastului si poate fi distrus cu usurinta de copitele cailor sau de un toc de pantof mai ascutit“, a mai spus Tomescu. „Strategia“ adoptata de firma, si alaturi de ea alte societati beneficiare de fonduri de la Banca Mondiala, ar putea fi insa o arma cu doua taisuri. In loc sa-si completeze portofoliul de lucrari cu o noua realizare, Novara s-ar putea trezi exclusa de la masa bogatilor care isi vor imparti lucrari de zeci de milioane de euro dupa preconizata aderare din 2007.
