Doua reactoare ale Centralei atomice de la Kozlodui au fost inchise o data cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana. Aceasta decizie nu a fost insa primita deloc cu bucurie de bulgari, acestia considerând ca inchiderea reactoarelor trei si patru este un pret destul de mare platit pentru intrarea in Uniunea Europeana, mai ales dupa ce in 2002 au fost inchise reactoarele unu si doi, pentru ca Bulgaria sa isi poata incepe negocierile de aderare. Acum, reactoarele trei si patru, fiecare cu o capacitate de 440 MW, au fost inchise la cererea oficialilor UE, din motive de siguranta. Conform celor declarate de directorul Centralei de la Kozlodui, combustibilul nuclear al reactoarelor va trebui stocat timp de trei ani inainte de a fi depozitat intr-o unitate de reciclare. In plus, demontarea partilor neradioactive ale reactorului va dura opt ani, iar cea a echipamentelor radioactive va dura 25 ani, intregul proces costând cel putin 500 de milioane de euro. Pentru inchiderea celor doua reactoare, Bulgaria va primi de la Uniunea Europeana un sprijin financiar de 220 de milioane de euro.
Bulgarii – nemultumiti
Un sondaj a relevat ca 75,4 la suta dintre bulgari nu au fost de acord cu decizia privind inchiderea reactoarele trei si patru ale centralei de la Kozlodui. Energia produsa de acestea era egala cu cantitatea de curent electric exportat anual de Bulgaria. In aceste conditii, este foarte posibil ca Bulgaria sa se transforme din exportator in importator de energie electrica. Bazându-se pe rezultatele unor studii efectuate in anul 1992 de Grupul G7, Uniunea Europeana considera ca reactoarele de tipul celor inchise duminica (VVER 440-230) nu pot fi modernizate cu costuri rezonabile, si prin urmare trebuie inchise din motive de siguranta.
Inchiderea celor doua reactoare, care, potrivit producatorului rus, ar fi trebuit sa functioneze pâna in 2010 – 2012, ar putea avea grave consecinte financiare pentru Bulgaria. „Din cauza inchiderii inainte de termen a reactoarelor, Bulgaria ar putea pierde pâna la zece miliarde de euro“, este de parere juristul Atanas Semow, din Comitetul pentru salvarea centralei. In plus, in cazul in care pretul gazului creste, aceste pierderi ar putea fi si mai mari. In prezent, au mai ramas in functiune doar doua reactoare, mai moderne, fiecare cu o capacitate de 1000 MW, puse in functiune in 1987 si 1989, acestea acoperind doar necesarul de energie al Bulgariei.
