Banca Naţională a României se aşteaptă să scadă consumul populaţiei, deci şi importurile, să se reducă numărul creditelor noi, să scadă lichidităţile de pe piaţă, astfel încât inflaţia să nu mai crească.
Majorarea dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) de la 7,5 la 8% generează efecte în cascadă în întreaga economie. Creşterea dobânzii de referinţă cu numai 0,5% poate face ca activitatea economică din mai multe domenii să sufere schimbări majore, iar inflaţia să-şi amelioreze creşterea. Gândirea BNR în termeni simpli ar fi următoarea: dacă a crescut dobânda de referinţă, atunci băncile comerciale (care va trebui să se raporteze la această nouă dobândă) vor majora, în proporţie mai mare sau mai mică, dobânzile la creditele către populaţie, dar şi la depozite. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, marjează pe faptul că la dobânzi mai mari românii nu se vor mai împrumuta de la bănci, pentru că oricum vor plăti mai mult la ratele deja existente pentru creditele contractate anterior. Cei care au acum credite vor plăti mai mult către bănci, iar cei care vor să se împrumute vor avea parte de dobânzi mai mari decât cele actuale. De regulă, băncile comerciale nu majorează dobânzile la credite cu cât creşte BNR dobânda de referinţă, ci cu un procent mai mic din cauza mediului concurenţial din domeniul bancar.
Capitalurile speculative cresc puterea leului
Unităţile bancare ar putea majora şi dobânzile la depozite. În acest caz, BNR se aşteaptă ca mai multe capitaluri străine să ajungă în băncile comerciale din România, atrase de o dobândă mult mai mare decât în statele UE. Odată ce milioane de euro intră în ţară pentru a specula pe piaţa bancară, atunci BNR anticipează că moneda naţională se va întări, pe termen scurt. Probleme vor apărea atunci când capitalurile speculative vor fi retrase de pe piaţa bancară românească, iar leul se va deprecia din nou.
BNR vrea să limiteze importurile
Intenţia Băncii Centrale este aceea de a diminua inflaţia, care în noiembrie 2007 a ajuns la 7%. Politica BNR urmăreşte ca pe piaţă să existe cât mai puţine lichidităţi, astfel încât românii să nu mai fie tentaţi să-şi cheltuiască banii pe bunuri de larg consum, adică să se diminueze cererea. Odată cererea scăzută, efectele se ţin lanţ, deoarece scad şi importurile de bunuri, pentru că economia românească nu este suficient de dezvoltată pentru a produce până la nivelul satisfacerii cererii. După ce se mai diminuează importurile, atunci BNR ar putea spera la o ameliorare a balanţei de plăţi externe, adică a raportului dintre importuri (mult mai mari) şi exporturi (foarte mici).
„Măsura a fost luată pentru a tempera creşterea consumului“
Începând din acest an, nivelul salariilor a crescut, ceea ce înseamnă că în următoarea perioadă va creşte suma de bani pe care oamenii o pot cheltui. Această creştere va fi posibilă atât datorită majorării în sine a venitului lunar, cât şi potenţialei măriri a numărului de credite contractate.
Îngrijorată de ritmul de creştere a salariilor, care a depăşit productivitatea muncii, precum şi de o majorare deja spectaculoasă a volumului creditelor de consum, BNR a decis creşterea ratei dobânzii de politică monetară de la 7,5 la 8,0% pe an. Măsura va duce la o diminuare a apetitului de creditare al românilor, dar şi a inflaţiei. „Măsura a fost luată pentru a tempera creşterea consumului. Se doreşte în special o limitare a creşterii preţurilor, dar şi a importurilor“, a declarat Gheorghe Gherghinescu, directorul BNR Dolj.
„Pe termen scurt, leul ar trebui să se întărească“
Impactul acestei măsuri asupra economiei nu se va lăsa prea mult aşteptat. „Ca urmare a creşterii dobânzii de referinţă, pe termen scurt, leul ar trebui să se întărească. Rămâne însă de văzut“, a precizat Gheorghe Gherghinescu.
Nici reacţia băncilor nu se va lăsa prea mult aşteptată. „În cazul în care creşte dobânda de referinţă, în general, cresc şi dobânzile la credite şi la depozite. Ca urmare, cererea de credite ar trebui să încetinească şi să crească şi cererea pentru depozite bancare. Având în vedere majorarea veniturilor oamenilor, creditul pentru populaţie îşi va menţine tendinţa crescătoare. Rămâne însă de văzut în ce ritm“, a precizat Gherghinescu. Ritmul va fi dat şi de politica abordată de fiecare bancă, mai ales că acestea au la dispoziţie două varinate – fie reduc marja de câştig şi nu modifică dobânzile la credite, fie cresc dobânzile şi inflaţia scade.
„Dobânzile recţionează în acelaşi sens cu cea de referinţă“
Deocamdată, reprezentanţii băncilor comerciale în teritoriu spun însă că la nivel central nu s-a luat nici o decizie cu privire la politica din următoarea perioadă. „Pentru moment nu avem nici o informare în acest sens“, a declarat Aneta Bucătaru, directoare de vânzări la CEC, sucursala Craiova. Situaţia este valabilă şi în cazul celorlalte bănci din sistem. „BRD a aplicat deja o creştere a dobânzii la depozite. Deocamdată nu se înregistrează creşteri ale dobânzilor la credite, dar vom afla cum vor evalua lucrurile în următoarele săptămâni“, au spus surse oficiale din BRD Group Craiova. Acestea au precizat că, de obicei, o creştere a dobânzii de referinţă atrage după sine o majorare a celor de la credite. Modificarea nu se pune în aplicare imediat, ci în timp (în termen de o lună sau două). Afirmaţia este susţinută şi de ceilalţi bancheri din sistem. „De regulă, dobânzile recţionează în acelaşi sens cu dobânda de referinţă. O creştere de 0,5 nu este esenţială“, au explicat surse autorizate din Raiffeisen Bank Craiova. Acestea au subliniat însă faptul că, dacă se majorează costurile băncii, dar ale populaţiei rămân aceleaşi, banca trebuie să le suporte pe acestea din urmă din propriul profit. Chiar dacă o parte din bănci vor încerca să contracareze efectul dat de creşterea ratei dobânzii de politică monetară prin oferte speciale, acesta va fi pe termen scurt.
Leul s-a depreciat din nou
Intenţiile BNR de apreciere a leului nu au durat decât o zi. Luni, în ziua în care a crescut dobânda de politică monetară, leul s-a apreciat uşor de la 3,5897 la 3,5798 lei pentru un euro. În schimb, ieri, cotaţia afişată de BNR a arătat o depreciere a monedei naţionale la 3,5925 lei pentru un euro.
