50 de milioane de lei hectarul de teren arabil

Puzderia de investitori străini care s-au năpustit în ultimii ani în Dolj a ridicat preţul terenurilor arabile. Cele mai scumpe sunt suprafeţele care au ieşire la drumuri naţionale sau europene, precum şi cele unde solul este propice dezvoltării excelente a mai multor tipuri de culturi agricole. Dacă în urmă cu trei ani un hectar de teren se vindea cu opt-zece milioane de lei vechi, acum, în unele zone din judeţ, hectarul de teren arabil ajunge şi la 50 de milioane de lei.

Cerere mare în zona Calafat-Băileşti

Agricultorii italieni, cehi, spanioli sau de alte naţii au ajuns să cumpere de la ţărani şi bucăţi de teren de 5.000-6.000 de metri pătraţi pe care ar fi dispuşi să plătească oricât doar ca să aibă terenurile comasate. Străinii îşi înfiinţează firme mixte pentru a avea posibilitatea legală de a achiziţiona terenuri în România. Astfel că în zona Calafatului cererea este foarte mare, dar ţăranii nu prea mai vând, iar în jurul Băileştiului hectarul se vinde şi cu 50 de milioane de lei vechi. Primarii spun că în aceste părţi ale judeţului solul este preponderent cernoziom, printre cele mai bune din judeţ. La fel se întâmplă şi în zona comunei Pleniţa, unde un hectar de teren arabil situat aproape de stradă se vindea cu 30 de milioane de lei încă de acum un an.

Străinii plătesc şi cadastrul

Investitorii străini care doresc să aibă propriile terenuri agricole în Dolj nu au libertatea legislativă să cumpere pământ în România, dar acţionează fie prin intermediari români, fie prin firme mixte, la care sunt şi acţionari români şi străini sau pur şi simplu îşi deschid firme la noi. Aceştia au ajuns până acolo încât plătesc şi cheltuielile cu cadastrul dacă ţăranii mai nevoiaşi nu îşi permit să achite documentaţia cadastrală. „Străinii cumpără prin intermediari români şi caută zone cu ieşire la asfalt. La noi se vând cu 20 de milioane pe hectar terenurile de la asfalt şi cu 17-18 milioane, celelalte, iar cumpărătorul se angajează să suporte şi costul cadastrului, ceea ce înseamnă că hectarul ajunge la 20-25 de milioane. Ar fi şi mai mult, întrucât cerere există, dar noi avem sol brun-roşcat“, a spus Constantin Popa, primarul comunei Terpeziţa. În zona Negoi-Catane, unde nu toate terenurile sunt foarte bune, preţul unui hectar cu destinaţie agricolă ajunge şi la 17-18 milioane de lei. Şi aici cumpărătorul achită şi cheltuielile de cadastru. „Au crescut preţurile la terenuri, iar cumpărătorii plătesc şi cadastrul pentru ceea ce cumpără. La noi s-a ajuns la 17 milioane un hectar de teren arabil, plus ce se dă pentru cadastru“, a precizat Gheorghe Spăimuş, primarul comunei Catane.