La începutul anului, în Dolj existau 136.061 de salariaţi şi 217.176 de pensionari. Cei angajaţi contribuie lunar la fondul de pensii doar cu o sumă de 5,4 ori mai mică decât cea necesară pentru plata pensiilor în judeţ.
Populaţia Doljului este din ce în ce mai îmbătrânită. Deşi a crescut numărul persoanelor angajate în 2007 faţă de anul anterior, dezechilibrul dintre cei care sunt angajaţi şi pensionari este destul de mare.
„Sunt foarte mulţi pensionari comparativ cu numărul salariaţilor. Numărul pensionarilor din Dolj este aproape dublu faţă de cel al persoanelor angajate“, a declarat directoarea Casei de Pensii Dolj, Ileana Ciutan. Datele oficiale de la Casa de Pensii Dolj arată că raportul dintre persoanele care lucrează şi cele care se află la pensie se situează în jurul parităţii de 1:2, adică un salariat pentru aproape doi pensionari. Aceleaşi date sunt confirmate şi de Direcţia Regională de Statistică Dolj; la începutul anului, în Dolj erau înregistraţi în evidenţe 136.061 de salariaţi, în creştere faţă de începutul anului anterior, când erau 128.442 de persoane cu carte de muncă. Potrivit aceleiaşi statistici, în Dolj trăiau, la începutul anului, 217.176 de pensionari. Luăm în calcul şi şomerii aflaţi în plată la aceeaşi dată, 14.347 de persoane.
Şomerii în evidenţe şi salariaţii cu acte în regulă abia dacă totalizează cât jumătate din pensionarii doljeni.
Salariaţii plătesc a cincea parte din pensii
Dezechilibrul dintre numărul de salariaţi şi cel al pensionarilor este şi mai mare dacă ne raportăm la plata efectivă a contribuţiilor la fondul public şi la plata pensiilor către sutele de mii de pensionari. Potrivit Casei de Pensii Dolj, într-o singură lună se colectează de la salariaţi şi de la firme aproape jumătate din suma necesară pentru a plăti toate pensiile din judeţ. Să luăm exemplu luna decembrie 2007.
Casa de Pensii Dolj a colectat de la salariaţi şi de la angajatori suma totală de 44.606.578 de lei şi a plătit pensii plus ajutoare de deces pensionarilor din judeţ în valoare totală de 74.786.677 de lei.
Dacă defalcăm ceea ce se încasează la bugetul public de pensii pe firme şi persoane, aflăm cu stupoare că numai contribuţia salariaţilor (de 9,5% din salariul de încadrare) totalizează pe judeţ 13.761.951 de lei. Adică de 5,4 ori mai puţini bani colectaţi de la angajaţi decât necesarul pe luna respectivă de a plăti pensiile în tot judeţul. „Este o diferenţă mare între ceea ce se colectează şi ceea ce se plăteşte pensionarilor“, a afirmat Ileana Ciutan.
Contribuţia angajatorilor la fondul public de pensii (19,5% din fondul total de salarii) totalizează 28.568.940 de lei pe judeţ, în aceeaşi lună luată ca referinţă, iar 2.275.687 de lei au fost obţinuţi de Casa de Pensii din alte venituri.
Având în vedere că în Dolj se contribuie la pensii cu jumătate din necesar, fondurile de care este nevoie pentru plata integrală a pensiilor doljenilor provin din cele colectate la nivelul întregii ţări în fondul naţional de asigurări sociale.
Pensiile private, pericol pentru cele de stat
Probleme serioase apar de luna viitoare, când 2% din suma cu care contribuia orice salariat de până în 35 de ani la fondul de pensii se va vira către fondurile de pensii administrate privat (pilonul II). Cu alte cuvinte, banii care se strâng în fiecare lună în conturile Casei de Pensii Dolj vor fi şi mai puţini decât până acum. Dacă luăm în calcul că şi persoanele angajate cu carte de muncă între 35 şi 45 de ani au optat pentru un fond de pensii administrat privat, atunci banii necesari pentru plata pensiilor vor fi şi mai puţini.
„Nu cunoaştem exact cu ce sumă se vor diminua fondurile colectate ca urmare a începerii contribuţiilor pentru pensiile administrate privat, dar va fi o scădere a contribuţiilor“, susţine Ileana Ciutan, directoare a Casei de Pensii Dolj. Soluţia ar fi să apară cât mai multe locuri de muncă. De asemenea, există firme care au angajaţi cu salariul minim pe economie, dar care în realitate îi plătesc mai mult. Dacă adevăratele venituri ar ieşi la iveală, atunci contribuţiile la fondul de pensii ar fi mai mari. O sursă de venituri s-a găsit deja, din veniturile peste salarii obţinute din comisioane şi contracte de prestări servicii, pentru care se plătesc contribuţii (19,5% – de la angajator şi 9,5% – de la angajat).
