Comunelor şi oraşelor doljene care nu şi-au încasat veniturile proprii în totalitate li s-au retras şi banii de la buget, aferenţi procentului de necolectare a impozitelor locale. Deci, au pierdut bani de două ori.
Un document emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj şi transmis consiliului judeţean arată că pe ansamblul judeţului primăriilor codaşe la încasarea impozitelor şi taxelor locale li s-au retras sume importante din banii pe care ar fi trebuit să-i primească pentru echilibrarea bugetelor locale. Unele comune se află într-un cerc vicios: nu-şi colectează veniturile proprii, din cauza sărăciei contribuabililor sau a unor dezastre naturale, şi li se diminuează şi cotele defalcate, astfel că rămân şi mai sărace. Au fost afectate aproape toate localităţile judeţului, din cauză că doar foarte puţine şi-au încasat veniturile proprii în proporţie de 100%. „Suma provenită din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale a fost diminuată, la aproape toate localităţile, cu gradul de necolectare a veniturilor proprii, în conformitate cu art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Adică, dacă o comună a încasat doar 60% din veniturile proprii, atunci sumele defalcate i s-au diminuat cu 40%“, a declarat vicepreşedintele pe probleme economice al CJ Dolj, Constantin Dascălu.
Suma totală retrasă de Finanţe pe judeţ este enormă, afirmă Dascălu, şi a ajuns la 18.124.000 de lei. Ca şi comparaţie, banii retraşi de la localităţile doljene prin trezorerie reprezintă 40% din cât ar fi trebuit să primească tot judeţul din cote defalcate din impozitul pe venit. Adică, din totalul cotelor defalcate pentru Dolj de 45.362.000 de lei s-a redus suma pentru localităţi cu 18.124.000 de lei, ceea ce arată că, în medie, gradul de necolectare a impozitelor şi taxelor locale este de 40% pe judeţ. „Legiuitorul a introdus această măsură de a primi cote defalcate în funcţie de impozitele locale colectate, pentru a stimula primăriile să strângă mai multe venituri proprii la bugetele locale“, a precizat Dascălu. Banii retraşi de Finanţe de la comune au fost transferaţi consiliului judeţean, care i-a repartizat deja localităţilor pe programe de dezvoltare locală. Vicepreşedintele CJ spune că au existat cazuri când o parte mai mică din bani s-a întors tot la comuna de la care fuseseră luaţi.
Primarii dau vina pe inundaţii
Trebuie precizat că Finanţele au avut ca bază de calcul procentele de colectare a veniturilor proprii ale comunelor la sfârşitul lui 2006. Pe baza acestora s-au retras cele 18 milioane de lei, la sfârşitul lui 2007. Pe lista cu pricina figureză câteva localităţi de la care s-au retras sume mari de bani. De exemplu, localităţii Afumaţi i se cuveneau 396.000 de lei şi i s-au retras 218.000 de lei, iar veniturile proprii nu au fost realizate în proporţie de 45%. La Bucovăţ, gradul de necolectare a fost de 17%, dar sumele ce se cuveneau comunei din cote defalcate au fost de 444.000 de lei, din care s-au retras 369.000 de lei. De la Sadova s-au retras 551.000 de lei, din totalul de 874.000 de lei, pentru un procent de nerealizare a veniturilor de 37%. Gighera trebuia să primească 378.000 de lei, dar i s-au retras 271.000 de lei, pentru că a avut venituri neîncasate de 30%. Şi oraşul Bechet este pe listă pentru că i s-au retras 338.000 de lei, din totalul de 463.000 de lei cuveniţi, iar procentul de neîncasare a fost de 27%. Comuna Carpen s-a ales cu 254.000 de lei mai puţin, din totalul de 322.000, pentru că nu şi-a realizat veniturile proprii cu 21%. Majoritatea primarilor acestor comune spun că au avut parte de inundaţii, fapt ce a determinat procente mai mici de impozite încasate la bugetul local. „În 2006 am avut Lunca Dunării inundată, dar şi case. Oamenii care au trecut prin acest necaz nu aveau cum să mai plătească şi impozite. Oricum, de la consiliul judeţean nu ne-a spus nimeni de procentul acesta şi de retragerea cotelor defalcate“, a spus Oclei Constantin, primarul din Bechet. În Gighera a fost la fel.
„Ştiu de procentul slab de încasare a impozitelor. Am avut în jur de 2.000 de hectare de teren inundate şi nu le-am mai luat bani pe impozit oamenilor. Pe 2007 ne-am mai revenit, dar avem amenzi de recuperat de 1,5 miliarde (de lei vechi – n.r.) care sunt trecute la venituri proprii şi care ne trag în jos la primirea cotelor defalcate“, a precizat Ion Dăbuleanu, primarul comunei Gighera.
„Pe noi nu ne-a anunţat nimeni că ni s-a retras această sumă, nu ştiam că ni s-au luat bani. La încasările la buget avem în jur de 70%“, a precizat edilul comunei Carpen, Marin Cojocaru.
La Primăria Bucovăţ, persoana responsabilă cu impozitele şi taxele, Mirela Vlădulescu, a menţionat că procentul de impozite necolectate este mic la nivelul comunei (17%) şi ar fi fost şi mai neînsemnat dacă nu s-ar fi închis o firmă „care era cel mai mare contribuabil“ al primăriei. Pe lista autorităţilor judeţene există şi câteva primării care şi-au încasat impozitele în proporţie de 100%, deci au primit în întregime cotele defalcate: Cerăt, Cârna, Dobreşti, Orodel şi Vela.
