În cadrul „Lunii pădurii“, acţiune aflată în plină desfăşurare, Direcţia Silvică Dolj a invitat pensionarii din silvicultură la o întâlnire cu mai tinerii colegi aflaţi în activitate. Pensionarii, botezaţi simbolic „arborii bătrâni ai pădurii“, au împărtăşit din experienţa lor de o viaţă şi au vizitat şantierul Dăbuleni, unde se plantează puieţi pe suprafeţele preluate de la ADS.
„Cine nu-şi respectă înaintaşii nu poate aştepta respect de la urmaşi“ a fost sloganul sub care s-a desfăşurat întâlnirea pensionarilor silvici cu mai tinerii lor colegi aflaţi în activitate. Vizibil emoţionaţi de faptul că nu au fost daţi uitării, inginerii silvici ajunşi la vârste respectabile au povestit din experienţa lor de viaţă petrecută în mijlocul pădurii. La 79 de ani, inginerul silvic Popescu D. Ion este cel care a înfiinţat, în anul 1972, „centura verde“ a Craiovei. „Perdeaua de protecţie a Craiovei, lată de 300 metri, care începe de la Hanul Doctorului şi merge până la Tancodrom, după care traversează viile de la Banu Mărăcine şi se duce până la Făcăi, are o suprafaţă de 200 ha. Eu sunt cel care, în anul 1972, am început înfiinţarea ei, din raţiuni care nu ţin de frumuseţe, ci de sănătate a oraşului. Am auzit că este şi ea revendicată, deşi noi am înfiinţat-o pe un teren gol care era al CAP“, a spus ing. Ion Popescu.
Singura soluţie, pentru ca centura verde a Craiovei să scape nehăcuită, ar fi aceea prin care consiliul judeţean ar declara-o de utilitate publică, lucru perfect legal şi adevărat, dar greu de crezut!
Păduri nepăzite
Pe parcursul „Lunii pădurii“ se desfăşoară acţiuni de plantare şi ecologizare a pădurilor. „Doljul are de împădurit 11,5% din suprafaţa totală a judeţului, procent mult mai mic decât cel naţional. În fiecare an, plantăm circa zece milioane de puieţi, pe terenuri preluate de la ADS sau pe terenuri cumpărate de la proprietari. Anul trecut, am cumpărat un hectar de teren cu 39 milioane de lei, dar preţul nu-l stabilim noi, ci evaluatorii“, a spus Eugen Gioancă, directorul Direcţiei Silvice Dolj. Dintre cele 87.000 ha de pădure existente în judeţ, 23.000 ha au fost predate pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Pădurea ajunsă în proprietate privată nu mai este păzită şi nici exploatată în regim silvic. Taxa, aproape simbolică, de pază, cuprinsă între 40 şi 90 lei/an/ha, ar permite specialiştilor să asigure şi pădurilor particulare un regim de întreţinere şi exploatare ca la carte, dar nu sunt mulţi cei care se înghesuie să-şi predea suprafeţele către silvicultori.
35.000 ha de teren impropriu pentru agricultură
Creşterea procentului de împădurire ar asigura judeţului o climă mai blândă şi ar opri procesul de deşertificare început lent, dar sigur, în sudul Doljului. „Am identificat la OCPI circa 35.000 ha teren inapt pentru agricultură. Dacă am împăduri aceste suprafeţe (operaţiune oferită de statul român gratuit), am creşte procentul de împădurire al judeţului cu 5%. Nu ştim dacă vom putea face acest lucru, pentru că terenurile sunt în proprietate privată, iar primarii localităţilor unde sunt identificate aceste suprafeţe ar trebui să fie ei înşişi interesaţi să-i ajutăm“, a spus Alchiu Caraghiaur, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice. Silvicultorii s-au plâns că, de câţiva ani, gunoaiele au ajuns şi în păduri, deşi se ştie că aceasta nu produce gunoaie.
Pentru locurile tradiţionale de agrement existente în păduri, silvicultorii au adus saci de gunoaie, dar nici măcar aşa petrecăreţii de la grătarele cu mititei nu vor să înţeleagă că resturile menajere rămase de la mesele în aer liber trebuie duse în locuri speciale, şi nu lăsate la voia întâmplării.
Unul dintre „arborii bătrâni ai pădurii“ a remarcat că inginerii silvici sunt cei mai buni ingineri, pentru că ei sunt obligaţi să posede cunoştinţe din toate domeniile.
